BUCUREȘTI, 18 iun — Sputnik, Dragoș Dumitriu. "Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI şi PÎCCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi cu publicarea documentului", transmite SRI.
Cel mai important serviciu român de Intelligence apreciază că principala intenție a Protocolului se referea la „crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate", cu referire la cele vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională.
Totodată, este —recizat faptul că Protocolul a fost semnat "ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS", în martie 2006, prin care "se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PÎCCJ, a unui certificat de acreditare de securitate", cosemnează Agerpres.
"În aplicarea dispoziţiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI — PÎCCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat", exlică SRI, care completează că "În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020".
Iată aici documentul integral.
Protocolul în sine este, la fel ca altele prezentate până acum, încadrat în limitele atribuțiilor fiecărui semnatar. Chiar se specifică la "Capitolul VI. Reguli de cooperare", Articolul 14:
"Cooperarea se realizează cu respectarea strictă a atribuţiilor şi competenţelor părţilor, prevăzute de lege şi de prezentul Protocol".
Mai mult, există clar stipulată responsabilitatea fiecărei părți. Astfel, la Art 1, litera e se spune:
"Principiul proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor ce fac obiectul cooperării, conform căruia informaţiile rămân proprietatea emitentului, difuzarea acestora către terţi fiind posibilă doar cu acordul expres al acestuia. Fiecare parte va asigura protecţia informaţiilor clasificate primite, conform nivelului de clasificare atribuit de emitent".
De apreciat este și ceea ce se specifică la Art 3, punctul c:
"Acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic".
Punctul e, Art 3:
"Punerea la dispoziţie — pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor — a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie".
Cu toate acestea, prezentăm și câteva puncte care vor crea multe discuții.
De exemplu, la Art 1, litera f:
"Principiul evaluării periodice a activităţilor prevăzute în prezentul Protocol — condiţie de bază a asigurării eficienţei în realizarea obiectivelor comune".
Acest punct atrage după sine o repsonsabilitate comună în cazul diferitelor sesizări publice de abuzuri săvârșite — iar aici se vor cere cu siguranță explicații și mai ales exemple de "evaluări periodice", care nu se pot baza doar pe cifre, în stilul Raportului DNA.
Art 3, litera d:
"Corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului "necesităţii de a cunoaşte".
Un articol pe care nici nu mai trebuie să-l comentez — simpla mențiune a sintagmei "restrângerea unor libertăți" — "restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale", în text, va genera discuții interminabile.
Ultimul măr al discordiei s-ar putea afla la Capitolul VII — "Dispoziții finale", articolul 16, unde apare o formulare imprecisă, de regulă neagreată nici de CCR, dar și atacabilă:
"Conducerile Parților pot conveni și asupra altor domenii de cooperare, cu respectarea prevederilor prezentului Protocol".
Lipsa termenului precis "tuturor" prevederilor, ca și simpla introducere a acestui articol, poate genera alte discuții.
În rest, un document care, în opinia noastră, merită transmis Comisiei de la Veneția și la alte organisme europene care vizează Justiția și Drepturile omului, pentru a corela pe viitor sistemul din România cu zona "de lumină" — UE.
Concret, Europa ar trebui infomată oficial și să i se ceară părerea tot oficial, pentru a nu ne trezi ulterior că vine câte un înalt european care vorbește ca de obicei de probeleme "luptei anticorupție", dar nu amintește nimic de protocoale. Că nu a știut, vezi Doamne!…
