BUCUREŞTI, 12 iun — Sputnik, Georgiana Arsene, Daniel George Nistor. Situație dificilă pentru producătorii agricoli, din pricina absenţei precipitaţiilor şi a sistemelor de irigaţii. Doar în vestul ţării producătorii agricoli se laudă că au suficientă apă în sol pentru dezvoltarea optimă a plantelor, potrivit datelor din piaţă.
"La rapiţă şi grâu sunt undeva la 60-70% din cât obţin într-un an normal. La porumb şi floarea-soarelui, dacă nu plouă, o să fiu pe zero. Dacă anul trecut am obţinut o producţie medie la hectar de 7,3 tone la grâu, anul acesta sper să fac 4 tone", a spus Mihai Cucuș, care exploatează 65 de hectare în comuna Gherăseni, judeţul Buzău, citat de ZF.ro.
"Mi-ar fi fost bine să am şi eu apă. Din păcate, s-au dezafectat toate sistemele de irigaţii. Nici măcar în judeţele situate de-a lungul Dunării nu sunt irigaţii", a adăugat fermierul.
Arșița pârjolește și munca agricultorilor din județul Vaslui. După ce au investit sume colosale pentru a lucra pământul, dar și timp cu nemiluita, fermierii s-au trezit cu sute de hectare de culturi distruse.
"La Brezeni, sute de hectare însămânțate cu grâu, secară și rapiță se apleacă umil în fața soarelui neiertător. Pământul crapă", scriu reporterii de la obiectivvasului.ro.
Autoritățile promit o evaluare.
"La sfârșitul lunii, vom face o evaluare oficială la cultura de grâu. Sunt fermieri care au semănat floarea-soarelui după ce au întors rapița pentru cultura verde, iar aceasta a răsărit foarte rău. Rapița a fost întoarsă pe la jumătatea lui martie și, până s-a pregătit solul și s-a semănat, se instalase deja deficitul de apă în sol", a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Județene Vaslui.
Un parlamentar propune o scădere de impozit pentru fermierii afectați de vitregiile naturii.
Senatorul PNL de Dâmbovița Iancu Caracota, a solicitat Ministerului Agriculturii și Ministerului Finanțelor "să analizeze posibilitatea reducerii impozitului pe venit" pentru fermieri ca urmare a pagubelor produse de fenomene hidrometeorologice, precum seceta sau grindina. "Consider că o astfel de măsură este necesară și binevenită pentru a diminua pierderile survenite, în contextul în care sectorul agricol va cunoaște în anul 2018 una dintre cele mai slabe recolte", a spus Caracota, potrivit agrointel.ro.
El se referă nu numai la secetă, ci și la grindină și ploi torențiale, care în unele zone ale țări au compromis în proporție de peste 70% culturile de fructe, legume și viță-de-vie.
Anul acesta în județul Vrancea a izbucnit un scandal mai puțin obișnuit. Astfel, în spațiul public au fost vehiculate informații potrivit cărora folosirea rachetelor antigrindină ar fi provocat seceta.
Ministerul Agriculturii contrazice însă aceste afirmații.
"Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare a vaporilor de apă din nor și se elimină astfel pericolul producerii de grindină, iar masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare", se arată într-un comunicat al Ministerului.
"În concluzie, activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia", menționează comunicatul citat.
Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România a declarat, pentru Sputnik, că ploile nu au mai fost ca în anii trecuţi, atunci când au fost generalizate şi regulate. De această dată, precipitaţiile au căzut numai în anumite zone, înregistrându-se situaţia ca într-un judeţ să avem locuri în care nu a căzut nici un strop de apă.
„E o chestiune pe zone, nu generală pe România: o parte pe sudul ţării, o parte pe Moldova, o parte pe Banat", a explicat Rădulescu.
Întrebat ce soluţie vede pe viitor pentru a preîntâmpina efectele secetei, preşedintele AFR a făcut apel la Dumnezeu.
„Numai bunul Dumnezeu", a precizat Rădulescu.
