BUCUREŞTI, 6 iun — Sputnik, Doina Crainic. Începând cu 2015, cererea pentru îngrijitori de bătrâni în Germania s-a dublat faţă de anii precedenţi.
De asemenea, germanii se confruntă cu o lipsă de 35.000 de persoane în sistemul de sănătate, având nevoie de asistenţi medicali şi moaşe, potrivit ziarulromanesc.de.
În cazul moaşelor, numărul de posturi vacante s-a dublat faţă de cel din anul 2017.
Angajatorii sunt dispuşi să ofere salarii de mii de euro inclusiv românilor care vor să lucreze în Germania în aceste sectoare.
„Până în anul 2030, lipsa de personal din domeniul sănătăţii va creşte până la aproximativ un milion de persoane — pe lângă un număr de 165.000 de medici, va lipsi şi un număr de 800.000 de persoane calificate în domeniul sănătăţii, care însă nu sunt medici", se precizează într-un comunicat de presă.
În comunicat se mai menţionează că, pentru a putea exercita meserii în domeniul sănătăţii şi îngrijirii, românii trebuie să cunoască limba germană la nivelul B2, însă românii interesaţi pot candida pentru aceste locuri de muncă şi dacă nivelul cunoştinţelor de limbă este A2.
Persoanele interesate se pot înregistra pe platforma de intermediere www.employland.de, unde pot intra în contact cu angajatori germani.
Din cauza crizei de personal calificat în sectorul sănătăţii şi îngrijirii medicale şi în alte domenii, guvernul federal îşi propune să emită o lege care să înlesnească accesul la piaţa muncii din Germania a forţei de muncă specializate.
Referindu-se la comunităţile mari de români din ţări precum Italia, Spania, Germania sau Anglia, cunoscutul şi îndrăgitul istoric Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a spus, într-o emisiune la Trinitas TV dedicată Centenarului, că, deşi mulţi trăiesc cu dorul de casă, totuşi, nu se poate nega faptul că ajung să fie dezrădăcinaţi.
„Am cunoscut familii care aveau nostalgia ţării, care se gândeau la gustul de acasă. Făceau sarmale şi cozonaci, dar n-aveau gustul de acasă. Numai acasă pot avea gustul ăsta. Şi atunci ei vor rămâne mereu dezrădăcinaţi. Copiii lor, dacă îşi vor mai aduce aminte de ţară, şi-o vor aduce aminte din vorba părinţilor", a spus Ioan-Aurel Pop, în emisiunea citată de Sputnik România.
Preşedintele Academiei Române a mai subliniat că România ar trebui să aplice o politică realistă, să ofere românilor plecaţi facilităţi de a reveni în ţară oricând doresc, dar şi să le creeze posibilitatea de a se simţi încă români acolo unde sunt.
