BUCUREŞTI, 3 iun — Sputnik. NATO nu este obligată să vină în ajutor în cazul izbucnirii unui război ipotetic între Iran și Israel, a declarat Jens Stoltenberg pentru Der Spiegel, pe fondul intensificării tensiunilor dintre înverşunaţii rivali din Orientul Mijlociu.
"Israelul este partenerul nostru, dar nu membru NATO. Garanția de securitate din articolul 5 nu se aplică Israelului", a declarat secretarul general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) Jens Stoltenberg. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, dar nu se aplică celor desemnați doar ca "parteneri" ai Alianței.
Stoltenberg a adăugat că Alianța nu este implicată în eforturile de pace ale Orientului Mijlociu sau în conflictele din regiune. "Nu este treaba noastră", a subliniat el, omiţând cumva că, anul trecut, NATO sa alăturat formal coaliției conduse de SUA împotriva terorismului IS (ISIS / ISIL) din Irak și Siria.
Dacă un astfel de război ipotetic ar izbucni, rămâne și o întrebare deschisă dacă Statele Unite se vor grăbi să-și apere cel mai apropiat aliat regional, așa cum Washingtonul și Tel Aviv nu au un tratat formal de apărare reciprocă, în pofida unui nou punct de reper în relațiile bilaterale când Statele Unite au recunoscut Ierusalimul drept capitala israeliană și și-a mutat ambasada acolo.
"Suntem cu toții la fel de preocupați de programul de rachete al Iranului și de activitățile sale care duc la instabilitate în regiune, de exemplu sprijinirea grupurilor teroriste", a adăugat Stoltenberg, reiterând acuzațiile generice împotriva Iranului și pe baza cărora Washingtonul continuă să introducă noi de sancțiuni împotriva Teheranului.
În timp ce rivalii existențiali Israel și Iran nu s-au angajat niciodată într-un conflict militar direct, ei sunt blocați într-o luptă politică vicioasă și în confruntări proxy. Fiind criticul cel mai vocal al negocierilor nucleare internaționale cu Iranul din 2015, premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut influență în convingerea președintelui american Donald Trump de a se retrage unilateral din Planul comun de acțiune comun (JCPOA).
"Acordul Iranului este încă în vigoare", a trebuit să cadă de acord Stoltenberg, având în vedere faptul că SUA au fost doar o parte a acestuia, acordul susţinut de ONU — implicând Marea Britanie, Rusia, Franța, China, Germania și UE — niciunul dintre aceşti semnatari susţinând poziţia SUA. "Întrebarea este dacă poate funcționa fără SUA? Impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor europene va fi uriaș în orice caz".
Având acordul anulat, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a stabilit o listă cu 12 "cerințe de bază" pentru Iran. Cerințele cer Iranului, printre altele, să se retragă din Siria, să oprească "îmbogățirea" cu urani și să se angajeze să nu proceseze niciodată plutoniul, fiind punctele-cheie care deranjează Israelul. Tel Aviv consideră că un potențial Iran înarmat cu arme nucleare reprezintă o amenințare existențială și a susținut că forțele armate iraniene implicate în războiul sirian încearcă să stabilească o prezență permanentă de-a lungul frontierei sale nordice.
"Vom continua să acționăm împotriva intenției [Iranului] de a stabili o prezență militară în Siria, vizavi de noi, nu doar vizavi de Golan Heights, ci și oriunde în Siria", a subliniat Netanyahu la începutul acestei săptămâni.
Teheranul a promis, la rândul său, să se răzbune împotriva Israelului la un moment dat și la un loc potrivit, iar șeful Statului Major al Forțelor Armate iraniene, generalul-maior Mohammad Baqeri, avertizase asupra unui "răspuns ferm și zdrobitor" împotriva oricărei agresiuni.
