BUCUREŞTI, 2 iun — Sputnik, Georgiana Arsene. În anul 2002, imediat după 11 septembrie, americanii erau interesaţi de lupta împotriva terorismului chiar pe teritoriul unde se aflau ei, adică în Orientul Mijlociu. România se alăturase acestei lupte de partea americanilor şi aliaţilor.
În acest an, României i se face invitaţia să devină stat membru NATO. Continuarea a fost că un reprezentant al CIA s-a întâlnit cu Ioan Talpeş, pe atunci consilier prezidenţial pentru Securitatea Naţională.
„Într-o discuţie cu un personaj înalt din partea CIA, mi s-a spus că au nevoie de aşa ceva, pentru că aici aveau posibilitatea, cu acordul statului român, de a ateriza cu avioanele CIA şi că existau nişte desfăşurări speciale, în care pentru ei o astfel de bază ar fi interesantă. Şi nu numai interesantă, chiar necesară. Să nu uităm că tot atunci se discuta despre baza de la Kogălniceanu, în care statul român era foarte interesat", a explicat Talpeş care a atras atenţia asupra faptului că în acea perioadă ţara noastră se afla în plină negociere pentru NATO.
Preşedintele de atunci, Ion Iliescu, a aprobat acţiunea, notează libertatea.ro, chiar dacă înfiinţarea bazei CIA în România nu a fost perfectată sub forma unui document. A fost doar o înţelegere verbală între cele două părţi.
Grav este că, din partea română, nimeni nu a ştiut ce se întâmplă, nici chiar Ioan Talpeş, cel care a purtat discuţiile.
„Nu a fost acord semnat de nimeni. În lumea asta, a umbrelor, a secretelor, nu se fac documente. Este o copilărie. Nu ştiu de ce nimeni nu se referă la bazele din Italia, Germania, UK, Austria… În discuţiile cu partea americană, am zis: „Aţi spus că vă ocupaţi, noi vă punem la dispoziţie locaţia". Aceasta a fost toată contribuţia sau implicarea părţii române. Nu logistică", a precizat fostul şef al SIE.
Pentru ca secretul să fie total, toţi cei care fuseseră implicaţi în cedarea bazei către americani ştiau doar câte o mică parte. Astfel, cel care identificase baza, cel care a găsit-o, nu ştia la ce foloseşte. Americanii ar fi fost singurii care ştiau ce se petrece în bază. Iar dacă exista o problemă, un incident cu cineva care ar fi vrut să intre în clădire, spre exemplu, un american avea un număr de telefon de la partea română. Talpeş a precizat că el şi-a interzis să ştie unde e locaţia bazei CIA din Bucureşti.
Acesta a precizat că România luase măsuri de precauţie şi americanii nu puteau plasa o bombă înăuntru.
În ceea ce priveşte condamnarea României la CEDO, Talpeş spune că motivul îl reprezintă faptul că statul român nu a finalizat procedura de investigare a faptelor reclamate de cetăţeanul sirian.
„Nu a existat centru de detenţie. Nimeni nu a discutat cu mine aşa ceva. Ei puteau să facă ce doresc. Eu desfid pe oricine că eu am acceptat aşa ceva. Pentru că România avea în program integrarea în NATO. Nu ştiam ce se întâmplă, ce face. Nu puteam să refuz o facilitate care ţinea de o locaţie, când toată Europa era plină de aşa ceva", mai spune Talpeş.
