BUCUREȘTI, 30 mai — Sputnik, Evan Răutu. Contrar așteptărilor multor analiști, Curtea Constituțională a transmis un comunicat care conține decizia — de o duritate și claritate greu de imaginat pentru cei care îl cunosc pe Valer Dorneanu!
Astfel, comunicatul conține mai multe date privind calitatea și dreptul de a sesiza CCR cu privire la conflictul în cauză, precum și asupra naturii conflictului.
"Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie", se precizează în decizie.
În privința procedurii de revocare a procurorului din funcţiile de conducere, "raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur", adică țin de Constituţie, "neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept".
Curtea a stabilit că Preşedintele României "numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii", dar în art.132 alin.(1) din Constituţie "este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central (…) aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor".
"Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia", a decis CCR, care explicitează: "Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii".
Mai concret, CCR spune clat că Preşedintele României "nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei".
"Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor".
Prin urmare, a decis CCR, conduita Preşedintelui României "de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională".
Mai mult, CCR a stability prin decizie, invocând și jurispridența sa, "conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi".
Urmează paragraful care îl pune pe Iohannis în fața unei obligații fără drept de apel: "Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:
"1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.
2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Deci, așa cum comentam, CCR nu lasă nicio portiță de scăpare constituțională președintelui. Dacă Iohannis va dori să facă altfel, aceasta va înseamna o încălcare clară a unei decizii a instanței constituționale, un fapt de o gravitate extremă.
