BUCUREȘTI, 30 mai — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Conform datelor de până acum, Curtea Constituțională a României va anunța peste câteva ore decizia în privința refuzului preşedintelui Klaus Iohannis de a finaliza procedura revocării şefei DNA, aşa cum a solicitat ministrul Justiţiei Tudorel Toader.
Situația se prezintă ca un veritabil conflict contituțional — iar lucururile nu par a se opro aici în cazul procurorilor.
Dar, mai întâi, judecătorii constituţionali vor decide dacă rolul președintelui este unul formal, de închidere a procedurii în sensul cerut de ministrul Justiției, sau are ultima decizie, indiferent de solicitarea ministrului.
"Rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este unul politic",a declarat Tudorel Toader la susținerea sesizării în fața CCR, completând că "Refuzul președintelui încalcă rolul constituţional al ministrului Justiţiei şi independenţa procurorilor".
De cealaltă parte, consilierul prezidential Simina Tănăsescu a sisținut că e vorba de "exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului" și că „niciuna dintre autorităţi nu şi-a depăşit competenţele sau nu s-a abţinut de la a face ceea ce era repartizat să facă prin legea aplicabilă".
În așteptarea deciziei, părerile sunt împărțite — sunt opinii că judecătorii constituționali vor juca defensiv, apreciind că nu e un conflict constituțional, dar aceasta ar da câștig de cauză președintelui și Laurei Kovesi.
Alții consideră că opinii exprimate de mulți specialiști în drept, printre care prof. univ. Ioan Vida, fost președinte al CCR, arată clar că Toader are dreptate și rolul luiIohannis este acela de a completa, formal, procedura de revocare.
Desigur, susținătorii celor două tabere au intensificat presiunile. PSD a anunțat "marele miting" împotriva statului paralel și a abuzurilor din Justiție. Adeversarii Coaliției anunță că o decizie a CCR care ar duce la revocare ar "scoate România din UE".
"Dacă totuși CCR va schingiui cumva Constituția și statul de drept admițând sesizarea, România nu va mai îndeplini criteriile pentru a fi membră UE", scrie Ioana Ene Dogioiu. "Legile justiției, între care și L303, care prevede procedura de numire și revocare a procurorilor șefi, a fost inițiată în 2004 de guvernul Năstase și adoptată cu voturile PSD pentru că reprezenta condiția sine qua non pentru ca România să intre în UE".
Argumentația aceasta, publicată chiar în miez de noapte, chiar dacă pare cel puțin bizară, se bazează pe recentele atenționări pe linia GRECO, dar și pe procedura infringement — de a cărei deschidere se face vinovată chiar Opoziția! În plus, Laura Kovesi a fost protagonista mai multor articole favorabile din presa internațională.
Toate acestea — dar și procesele unor figuri publice trimise în instanță de DNA — cresc la cote maxime așteptarea deciziei de azi a CCR.
Logic vorbind, Kovesi nu mai are mult din mandat — dar un recent eveniment a schimbat datele problemei; e vorba de încheierea mandatului șefului celeilalte mari Direcții a procuraturii, DIICOT — dar a încetarea nu s-a produs, ci Horodniceanu a primit un bonus de 6 luni de la șeful Ministerului Public, procurorul general Lazăr.
Deci, peste câteva ore vom întoarce o nouă filă din scandaloasa istorie de după 1990 — din păcate fără a consemna și realizări concrete, în afara unor condamnări controversate — și a multor cazuri nefinalizate.
