BUCUREŞTI, 29 mai — Sputnik, Doina Crainic. Puţini oameni ştiu câte poduri are orașul, cât durează vizitarea tuturor exponatelor muzeului Ermitaj și ce culori acopereau Palatul de Iarnă.
Pe 27 mai, Sankt Petersburg a sărbătorit 315 ani de la fondarea oraşului, găzduind sâmbătă un festival de înghețată și un spectacol cu mașini retro, iar duminică s-au desfăşurat pe străzile sale o paradă de elefanți și una de dansatori.
La început, era doar râul Neva. Constituia locul perfect pentru o cetate pe care o dorea Petru cel Mare. Cetatea a fost numită Sankt-Petersburg în cinstea Sfântului Petru, paznicul Porților Raiului și sfântul patron al țarului.
Fondat în 1703, orașul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, iar în 1710 a devenit capitala țării. Doi ani mai târziu, familia țarului și curtea s-au mutat la Sankt Petersburg. De asemenea, instituțiile principale au fost transferate în acest oraș, proiectat potrivit unui plan strict, după imaginea Amsterdamului și, în acelaşi timp, a Veneției.
🕰️ #SputnikHistoire Le 27 mai 1703, Pierre le Grand a fondé la forteresse Pierre-et-Paul. C’est la raison pour laquelle est célébrée à cette date la fondation de la magnifique ville russe de #SaintPétersbourg
— Sputnik France (@sputnik_fr) 27 мая 2018 г.
Lire aussi: https://t.co/KEfYYWpXRL pic.twitter.com/5og11BoGkp
Faimos în întreaga lume, Muzeul Ermitaj este compus din 10 clădiri, principala clădire fiind Palatul de Iarnă. Colecția muzeului este prezentată în peste 350 de teatre și are aproape trei milioane de exponate specifice istoriei și culturii universale. Astfel vizitarea întregului muzeu, făcând opriri de doar un minut la fiecare piesă, ar dura opt ani, potrivit site-ul oficial al muzeului.
Palatul de Iarnă, reședința oficială a monarhilor ruși, a fost proiectat de arhitectul Bartolomeo Rastrelli și construit între 1754 și 1762. După finalizarea lucrărilor, rămăseseră cantități uriașe de materiale în incintă. Înlăturarea acestora ar fi durat câteva săptămâni. Dar împăratul Petru al III-lea nu voia să aștepte atât de mult. A găsit o modalitate simplă și eficientă de a scăpa de balast. Astfel, a ordonat ca locuitorii să fie anunţaţi că oricine poate veni să ia ce dorea fără să plătească nimic. A doua zi nu a mai rămas nici măcar o bucată de lemn în piață.
Coloana lui Alexandru, ridicată pentru a comemora victoria trupelor rusești împotriva lui Napoleon, nu este fixată la bază. Acest gigant, de 47,5 metri înălțime și cântărind aproximativ 600 de tone, se menţine în poziție verticală numai datorită greutăţii sale. La început, locuitorii orașului se fereau să se apropie de ea. Apoi creatorul monumentului, arhitectul francez Auguste de Montferrand, a decis să se plimbe în fiecare zi lângă coloană pentru a dovedi locuitorilor siguranța absolută a capodoperei sale.
Cercetând monumentele ecvestre ale orașului, în special de pe Podul Liteinîi (al Turnătoriei), putem remarca un fapt interesant: nu toţi caii sunt îmbrăcaţi în fier. Ceea ce nu este o coincidență. În secolul al XVIII-lea, o parte a bulevardului a fost căptuşită cu fier forjat. Astfel, toți caii monumentelor au fost construiţi din fier, însă monumentele anterioare au rămas cum erau înainte.
Orașul este un adevărat muzeu al podurilor: are aproape 800. Însă cele mai frumoase sunt podurile care pot fi ridicate, fiind în număr de 22. În perioada de navigație, din aprilie până în noiembrie, dimineața, podurile se ridică unul după altul pentru a lăsa navele mari să treacă. Ridicarea podurilor reprezintă un spectacol impresionant pentru privitori.
Peterhof, „Versailles"-ul rusesc, este un adevărat oraș al fântânilor. Are 173 de fântâni și trei cascade. Aceste fântâni au fost considerate o minune, deoarece funcționează fără pompă, numai datorită gravităţii unui rezervor alimentat de o rețea de canale, lacuri și ecluze. Sistemul încă funcționează, dar conductele nu mai sunt astăzi din lemn, ci din fontă.
De-a lungul existenței sale, zidurile Palatului de Iarnă au avut diferite culori. La început, erau de culoarea galben pal. Împăratul Paul I a dorit un galben mai strălucitor, iar Nicolae I a dat ordin să fie acoperiţi cu o nuanţă de fildeș. Sub Nicholae al II-lea, palatul a suferit mari schimbări, zidurile având consecutiv culorile roz, roșu și maro. După cel de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost zugrăvită în verde și alb, așa cum o știe toată lumea astăzi.
_in_St._Petersburg_in_the_19th_century.jpg?uselang=ru){kind=link}