BUCUREŞTI, 17 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. Cunoscută şi ca Ispas, Sărbătoarea Înălţării Domnului este una plină de semnificaţii pentru toţi creştinii ortodocşi.
În toate bisericile se fac slujbe de pomenire a eroilor, aşa cum se întâmplă de 96 de ani.
Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este sărbătorită atât în Răsărit, cât şi în Apus la 40 de zile după Paști, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul se prăznuia de Rusalii.
În această zi, oamenii se salută cu formulele „Hristos S-a înălţat!" şi „Adevărat S-a înălţat!"
În cele 40 de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi şi prin multe semne i-a încredinţat că este Mântuitorul înviat.
La sfârşitul celor 40 de zile, Mântuitorul S-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a promis trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat la cer sub privirile lor, notează Ziare.com.
Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor.
Micuţa capelă rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos.
La ora 12.00, clopotele bisericilor vor fi trase, în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.
În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas, după numele ciobanului care a stat ascuns după pietre, a urmărit uimit şi apoi a povestit ce a văzut.
În unele zone ale ţării, astăzi, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc, pentru că se crede că Iisus a avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean, ca să fie feriţi de rele şi boli.
Tot în tradiţia populară se spune că omul care moare astăzi nu mai trece de Judecata de Apoi şi ajunge direct în Rai.
Superstiţioşii nu dau nimic şi în special sare şi foc din casă în această zi, deoarece cred că vor avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea.
Nu se seamănă culturile, pentru că nu vor da rod. În unele zone se mai păstrează tradiţia Moşilor de Ispas, când se fac pomeniri pentru morţi, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii îşi pun la ferestre frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi i se împarte, mai ales, pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.
