BUCUREŞTI, 16 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. Gradul de inechitate şi polarizare din sistemul de învăţământ este în creştere. Acesta este avertismentul specialiştilor ce susţin că, în viitor, am putea asista la diferenţe socio-educaţionale între şcoli şi elevi.
La ora actuală, doar 11% din şcolile din România sunt de elită, adică 446 de unităţi, în timp ce 27% se află în risc major de abandon şcolar şi excluziune socială.
Şcolile de elită au un grad de promovabilitate de sută la sută, profesori foarte bine pregătiţi şi se află în zone urbane dezvoltate. La polul opus se află 1169 de unităţi şcolare, în care activează un număr semnificativ de profesori foarte slab pregătiţi, iar procentul de elevi care abandonează şcoala înainte de terminarea clasei a opta este de 6-7%.
Cele mai dezavantajoase judeţe din punct de vedere socio-educaţional sunt Călăraşi, Covasna, Braşov, Mureş, Vaslui şi Tulcea, informează adevărul.ro, care prezintă şi judeţele în care „se face carte" şi, implicit, performanţă. Vorbim în acest caz despre Bucureşti, Gorj, Argeş, Hunedoara şi Alba Iulia.
Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei „EduCer" spune că acest clivaj în rândul şcolilor este numai o reflecţie a modului în care se distribuie resursele.
Preşedintele Organizaţiei „Human Catalyst", Laura Greta Marin, este de părere că finanţarea standard per elev nu este cel mai echitabil mecanism de distribuire a banilor în sistemul de învăţământ.
„Modificarea sistemului de finanţare în învăţământul preuniversitar este obligatorie pentru a asigura şanse egale la o educaţie de calitate", a explicat Laura Greta Marin.
Aceasta a precizat că banii trebuie alocaţi în funcţie de necesităţile şcolilor.
Menţionăm că, la ora actuală, statul român alocă aceeaşi sumă de bani pentru orice elev din ţară. Şcolile de top primesc mai mulţi bani pentru că profesorii care predau în respectivele unităţi au gradaţii mai înalte, asta însemnând că au investit în pregătire şi au sisţinut cu brio mai multe examene şi inspecţii la clasă.
Marin susţine că trebuie să se investească în infrastructură şi în pregătirea personalului didactic pentru că, altfel, discrepanţele dintre elevii care învaţă la şcolile de top şi cei care învaţă în şcoli mai slabe va fi tot mai mare.
