BUCUREŞTI, 10 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. Anul trecut, la deschiderea târgului „Toamna buzoiană", ministrul Agriculturii, Petre Daea, declarase că în 2018 va fi înfiinţată la Buzău prima bancă de gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice, în scopul realizării de culturi din sămânţă proprie.
Tot atunci, oficialul precizase că s-au făcut deja primii paşi spre demararea acestui proiect, prin crearea cadrului juridic.
„Am creat cadrul juridic ca să putem să le acordăm sume importante de la bugetul statului pentru teme de cercetare majore. Avem în vedere ca, la Buzău, cu fonduri europene şi cu contribuţie guvernamentală, să realizăm banca de gene pentru legumicultură", a afirmat Daea, potrivit opiniabuzau.ro.
Un proiect de lege se află, deja, în fazele preliminare, fapt confirmat chiar de primarul Buzăului, Constantin Toma.
Acesta a precizat că speră ca proiectul să treacă şi prin Parlament, astfel încât Buzăul să intre, de la început, la nivel mondial, în zona avansată a cercetării în horticultură.
Banca de gene ar urma să funcţioneze sub coordonarea specialiştilor de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, acolo unde s-au înregistrat deja rezultate deosebite în ceea ce priveşte aclimatizarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică.
Realizarea acestui proiect are o importanţă covârşitoare, mai ales că, la nivel naţional, nu există un program de conservare a resurselor genetice naţionale, motiv pentru care foarte multe soiuri româneşti fie au dispărut, fie sunt gestionate de alte bănci de gene din lume.
Costul proiectului va fi de 6 milioane de euro. Acum, există o singură bancă de gene, la Suceava, aceasta având ca scop doar salvarea legumelor româneşti.
