BUCUREȘTI, 20 apr — Sputnik, Daniel George Nistor. Face multă vâlvă "disputa" dintre fondul de pensii de stat (pilonul I) și cel de pensii private (pilonul II), respectiv dorința autorităților de a-i determina pe unii dintre cotizanți să revină la sistemul de stat.
Cei mai mulți specialiști spun că inițiativa nu are sorți de izbândă, deoarece fondurile private sunt mult mai profitabile.
Dar iată că a apărut și o opinie contrară. Ar putea statul să ofere mai mult decât o fac administratorii fondurilor private în acest moment?
Jurnalistul Cristian Dogaru face o analiza a structurii portofoliilor fondurilor private, pe site-ul Bursa.ro
"Grosul investiţiilor (59%) venea, la nivelul lunii februarie 2018, din titlurile de stat. Urmau acţiunile listate, cu 20%, depozitele bancare, cu 10%, fondurile mutuale, cu 3,6%, obligaţiunile corporative, 3,3%, obligaţiunile supranaţionale, cu 2,5%, şi obligaţiunile municipale, cu 1%", scrie Dogaru.
"Pentru această administrare 'profesionistă' (am pus ghilimele pentru că alocarea se face mai degrabă algoritmic, ţinând cont de ponderi, decât în baza unei mari experienţe şi expertize investiţionale), administratorii iau două tipuri de comisioane: unul la subscriere (2,5% din orice sumă nou intrată în fond) şi unul lunar, ca procent din activul net total (însumat, 0,6% pe an)", mai spune jurnalistul.
El introduce în ecuație și fondul de stat.
"Ei bine, cum în cazul pensiilor de stat presupunem că investiţiile vor fi direcţionate exclusiv spre titluri de stat, întrebarea care se pune este în ce măsură ar putea fondurile de pensii private să depăşească randamentul pensiilor de stat utilizând pârghia celor 40% din investiţii direcţionate diferit (acţiuni, depozite bancare, obligaţiuni corporatiste/municipale şi fonduri mutuale), având în vedere şi comisioanele de administrare aferente care vor lipsi în cazul pensiilor de stat (statul va fi bucuros să îşi reducă deficitele, aşa că, previzibil, nu va mai dilua subscrierile)?" — se întreabă Cristian Dogaru.
Acesta arată că "doar acţiunile, fondurile mutuale şi obligaţiunile corporative ar avea, din start, şansa unor randamente sensibil mai bune decât titlurile de stat dar, atenţie, ponderile în portofolii nu prea sunt modificate repede/uşor".
În opinia jurnalistului de la Bursa.ro,"sunt şanse mari ca cele 40 procente din activul net alocate diferit de administratorii pensiilor private să nu producă o diferenţa semnificativă de randamentul faţă de pensiile de stat, din cauza comisioanelor de administrare şi subscriere, care cântăresc tot mai greu în epoca dobânzilor mici pe piaţa monetară".
Luând în calcul și alte elemente, precum dobânzi, comisioane și un randament minim fixat pentru pensiile de stat (ceea ce nu există în prezent la cele private), Cristian Dogaru concluzionează că "avem toate ingredientele pentru ca migraţia dinspre pensiile private obligatorii spre pensiile de stat să nu rămână doar la nivel declarativ".
