BUCUREȘTI, 15 apr – Sputnik. Sărbătorit preponderent, în Europa de Sud-Est, Paștele Blajinilor are la bază cinstirea morților.
Blajinii sunt oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, cei vii îi anunță despre venirea Paștelui aruncând coji de ouă roșii în ape curgătoare. Pâna ca vestea să ajungă în locul aflării blajinilor, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului, trece o săptămână, și Paștele se sărbătorește cu o întârziere de șapte zile.
Ziua care încheie Săpămâna Luminatăâ mai poartă numele de Duminica Tomii, de la Apostolul Toma cel necredincios și îi este dedicată în totalitate.
De Paștile Blajinilor credincioșii vizitează mormintele rudelor, le aduc în ordine, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor. Oamenii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber. Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, cei vii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia.
În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile.
Țara în care sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova, unde ziua de luni de după duminica Paștelui Blajinilor este declarată oficial ca fiind zi liberă.