BUCUREȘTI, 12 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Revista "22", una dintre publicațiile care au beneficiat de finanțare guvernamentală, a devenit o gură de tun… antiguvernamentală. Și, de multe ori, antiromânească.
Astăzi, un colaborator al revistei, un anume Madălin Hodor, alt personaj plătit de stat (cercetător la CNSAS), publică o listă cu "peste două sute de nume a colaboratorilor aflați în legătura UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti".
Lista ar proveni în urma unei actualizări a situaţiei "surselor aflate în legătură".
"Așa numita "Brigadă Antiemigrație" se ocupa cu contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate", scrie Hodor.
Pintre cele 200 de nume aflate pe respectiva listă se află nume sonore ale intelectualităţii româneşti, scrie autorul, enumerând câteva dintre acestea. Printre numele cele mai importante sunt:
Academicienii Ioan Aurel Pop (președintele Academiei) și Dan Berindei, cel mai important istoric român în viață.
Cunoscutul sociolog Dorel Abraham, marii jurnaliști Cornel Nistorescu și Valentin Păunescu (pe care "cultul" autor îl trece la "oameni de afaceri", confundându-l propabbul cu fratele său mai mic, Viorel), dar și cel mai important cercetător al serviciilor secrete, regretatul Mihai Pelin.
Scriitorii Ştefan Cazimir și Ion Coja, poate cel mai cunoscut naționalist român. Marele psihiatru Constantin Gorgos, profesorul Dolphi Drimer.
Autorul reproduce și regulamentul pentru "contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate", din care aflăm care era scopul pentru care ar fi fost "folosiți" acești "colaboratori".
Iată câteva fragmente, cu sublinierile noastre:
„Art. 22) Iniţiază măsuri de cunoaştere, prevenire şi anihilare a activităţilor ostile desfăşurate împotriva ţării noastre de unele grupuri ale emigraţiei reacţionare, îndeosebi legionari şi alte elemente fasciste.
Art. 23) Iniţiază acţiuni informative pentru atragerea emigraţiei române pe poziţii loiale ţării noastre, de sprijinire a intereselor RSR în străinătate.
Art. 24) Iniţiază înfiinţarea de organizaţii şi asociaţii ale românilor de peste hotare, editarea de publicaţii, formarea de consilii parohiale în jurul bisericilor româneşti şi alte acţiuni menite să atragă emigraţia în promovarea şi susţinerea intereselor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale ale RSR în străinătate.
Art. 25) Acţionează, prin măsuri informativ-operative specifice, pentru cunoaşterea activităţii organizaţiilor, asociaţiilor şi cercurilor emigraţiei maghiare îndreptată împotriva ţării noastre. Prin măsuri combinative asigură din timp cunoaşterea, prevenirea şi contracararea acţiunilor de subminare a intereselor statului român, iniţiate şi duse de către elementele iredentiste maghiare.
Art. 26) Întreprinde acţiuni informative pentru atragerea pe poziţii loiale ţării de origine, îndeosebi a saşilor, şvabilor, germanilor, evreilor şi grecilor plecaţi din România şi asigură contracararea acţiunilor ostile ale acestei emigraţii împotriva ţării noastre.
Art. 27) Acţiunile deschise, publice ce se vor întreprinde pentru prevenirea, anihilarea şi contracararea acţiunilor duşmănoase la adresa ţării noastre, precum şi de atragere a emigraţiei pe poziţii loiale României, se vor realiza prin folosirea posibilităţilor de care dispune asociaţia România, alte instituţii de stat precum şi comitete şi organizaţii ale emigraţiei.
Deci, observă că sunt numai obiective patriotice, în folosul țării, fapt care demonstrează încă o dată patriotismul sistemului creat de Nicolae Ceaușescu — inclusiv unitățile DSS.
Dar, cum se explică prezența acelor intelectuali de seamă pe acea listă? Este clar că nu sunt persoane aflate „în contact" — sau "colaboratori" — ci personalități care puteau fi convinse să participle la demersuri patriotice precum cele expuse mai sus.
Cu alte cuvinte, ofițerii DSS selectaseră personalități capabile intellectual și moral să înțeleagă importanța activității în scopul apărării României împotriva acțiunilor ostile, dar și pentru crearea de grupuri de susținere a țării în străinătate.
Am discutat cu câțiva dintre cei de pe listă, sunt deciși să-l acționeze pe autorul articolului în instanță. În plus, infirmă că ar fi participat la vreo acțiune sau că ar fi dat vreo declarație ofițerilor DSS.
Ceea ce confirmă cele spuse de mine — e vorba de personalități apreciate pentru valoarea lor — dar și pentru patriotism.
Dar să mai citim un pasaj relevant al autorului, "pentru a evita eventualele confuzii", cum singur scrie.
"Emigraţia legionară, care ar putea părea la prima vedere obiectivul principal şi perfect legitim al UM 0225, a fost în realitate cel mai puternic şi vechi aliat (depăşind cu foarte puţin Biserica Ortodoxă, cu ale ei „feţe bisericeşti" trimise în misiuni de capturare a episcopiilor şi congregaţiilor de credincioşi din străinătate) pe care Securitatea l-a avut în afară".
Autorul are dreptate, într-un fel — Ceaușescu a recuperat toți patrioții români, indiferent că la un moment dat au avut orientări potrivnice comunismului; marele conducător român a reușit să convingă de patriotismul și buna sa credință națională cele mai variate grupuri din diaspora.
Deci, demersul autorului devine foarte clar — prin răstălmăcirea unor date, prin interpretări pseudo-istorice trebuie anulată singura pagină de independență reală a României. Un demers specific propagandei coloniei.
"Cât despre miza demersului meu, ea nu este legată, aşa cum am spus, exclusiv de dezvăluirea listelor, ci de faptul că poate a venit momentul, dacă tot împlinim 100 de ani de existență ca națiune, să avem o discuție serioasă despre ce anume mai reprezintă deconspirarea Securității astăzi (…) dacă după 18 ani de jumătăţi de măsură şi adevăruri preambalate (asimilate fără judecată tocmai pentru că sunt uşor digerabile), de manipulări ale post-securismului şi de băgare a gunoiului sub preş avem vreo intenţie să o facem aşa cum trebuie".
Deci, rețineți: "dacă tot împlinim" — o expresie grăitoare a disprețului pentru națiunea română. Iar a scoate în evidență fapte și etape istorice, în ansamblul lor, nu prin detalii nu totdeauna idilice, însemnă pentru autor "băgare a gunoiului sub preş".
Concluzia indusă de curentul de opinie reprezentat de autor spune că România sub Ceaușescu a ostracizat minoritățile, a fost antisemită, preoții au fost securiști — și, iată, personalitățile patriotice au fost colaboratori, informatori.
De ce apare articolul acum? Păi un motiv ar fi deșteptarea multor români, care ăși dau seama cu talpa "strategică" ne apasă tot mai tare pe creștet, afundându-ne în noroiul coloniei.
Alt motiv ar fi alegerea marelui intelectual și patriot Ioan Aurel Pop în fruntea instituției regină a culturii și științei — Academia Română.
Motive ar putea fi și sălile pe care la umple artistul patriot Dan Puric, încăpățânarea cu care Cornel Nistorescu face presă independentă și de calitate, istoria adevărată de la care nu se abate marele Dan Berindei sau patritismul care respiră încă datorită lui Ion Coja.
În fine, accesele de patriotism și revoltă împotriva stării de colonie care apar pe posturile Tv (altfel pro-occidentale) sau la unii oameni politici.
Da, motive sunt ca autori precum cei găzduiți de "internaționaliștii" de la „22" să arunce cu noroi în tot ce-i românesc. Dar, desigur, statul colonie trebuie să vegheze la propaganda rusă, iar strada să strige "Jos comunismul".
