BUCUREȘTI, 9 apr — Sputnik, Georgiana Arsene, Daniel George Nistor. Gările, trenurile și infrastructura transportului feroviar din România au ajuns într-o stare deplorabilă.
De câte ori sunt întrebate despre condițiile de călătorie sub orice critică sau despre miile de kilometri de cale ferată dezafectată, autoritățile ridică din umeri și dau vina pe "lipsa de rentabilitate".
Dar nu știm cum se face că în multe alte țări acest domeniu beneficiază de o grijă deosebită — acolo ori e rentabil, ori e considerat un serviciu social absolut necesar pasagerilor care contribuie la dezvoltarea economiilor respective.
Și nici nu poate fi altfel, în condițiile actuale de mediu și din piețele carburanților. Transportul cu trenul este ecologic și avantajos din punct de vedere economic. Ar trebui numai să ne imaginăm cum ar fi să debarcăm călătorii dintr-un tren cu 15 vagoane și să îi mutăm în autocare — cât combustibil și în ce condiții de trafic s-ar realiza transportul pe același traseu?
Din acest motiv, guvernele responsabile acordă atenție sectorului feroviar și chiar colaborează transfrontalier pentru asigurarea unui maximum de confort pe durata călătoriilor.
Deja pe anumite distanțe, de exemplu Amsterdam-Bruxelles, e mai convenabil să mergi cu trenul decât cu avionul, pentru că elimini timpii de îmbarcare și ajungi direct în centrul orașului de destinație, nu mai faci și drumul de la aeroport.
Europa pregătește proiecte-gigant, una dintre rutele Nord-Vest va porni din Suedia și va ajunge până în Italia și Malta, după cum au relatat jurnaliștii de la The Economist.
În toată Europa, din Scandinavia până în Sicilia, trenurile circulă aproape ca tramvaiele, din jumătate în jumătate de oră și chiar mai des, iar în afara orelor de vârf, de multe ori vagoanele sunt goale, dar nu se gândește nimeni să taie din garnituri, pentru că pasagerul este totdeauna pe primul plan.
Transsiberianul din Rusia parcurge peste 9.000 de kilometri între Moscova și Vladivostock, în șase zile, cu condiții de călătorie similare unui hotel de lux, încât nu mai vrei să te dai jos din tren.
În Danemarca, biletul de tren include cafea, apă minerală, prăjituri, bomboane.
În România e bătaie de joc
Și exemplele pot continua. La noi e bătaie de joc, în numele "rentabilității". Asta în pofida faptului că avem o bogată tradiție în transportul feroviar. Societatea CFR a fost înființată în 1880, după ce în 1869 a fost dată în exploatare prima ruta de tren, București-Giurgiu. Prima linie de pe teritoriul României actuale a fost deschisă în 1854, pe distanță Oravița-Baziaș (pe atunci v Imperiul Austro-Ungar).
Dacă regale Carol I a lăsat în urma lui 4.000 km de cale ferată, lungimea totală la nivel național a ajuns, de-a lungul timpului, la aproape 11.000 km, dar o mare parte din această rețea se află într-o stare precară.
Cine distruge un asemenea patrimoniu, afectând grav viața econonomica și socială a țării, este inconștient sau trădător.
Sputnik a realizat un fotoreportaj într-o gară mică, din satul Verneşti, judeţul Buzău. Pentru mulţi, ea nu înseamnă nimic. Pentru alţii, gara Verneşti este un loc unde se întorc cu sufletul. Este locul în care au aşteptat trenul la ferestrele căruia se aflau colegii de şcoală. Este locul în care se plimbau tinerii, seara.
Acum e doar un P.O. Adică un punct de oprire. Nici măcar haltă. Doar un loc în care opresc trenurile.
Impegaţii de mişcare au fost concediaţi. În locul lor, stă un câine la uşa gării. Şinele nefuncţionale au fost scoase din pământ, iar în incinta unde pe vremeuri a funcţionat un cântar pentru marfă acum zidurile sunt folosite de tinerii îndrăgostiţi ca să îşi trimită mesaje.
Un aspect dezolant, care reflect, din păcate, o stare de fapt tot mai present în România…
