BUCUREȘTI, 27 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Dezvăluire șoc a uneia dintre cele mai bune ziariste de investigații, Simona Ionescu — redactor șef al puternicului cotidian Evenimentul Zilei. Plecând pe urmele scrisorilor Comisiei Europene — cunoscute în ultimele zile ca "Listele Negre" — jurnalista a căutat date în arhivele perioadei 2008 — 2013, când s-a reformat sistemul Justiției, cu ideile Monicăi Macovei, dar sub conducerea transpartinicului Cătălin Predoiu.
Dar, scrisoarea din 10 octombrie 2012, a Comisiei Europene, era adresată ministrului Mona Pivniceru. Așa cum se știe, se cereau date despre cazurile unor persoane importante — George Copos, Adrian Năstase, Gigi Becali, Șerban Brădișteanu, Remeș, Ion Dumitru ș.a. Dar, remarcă Simona Ionescu, documentul prezentat în premieră de Mihai Gâdea provenea de la DNA și nu de la cabinetul ministrului Justiției și se ofereau informații în detaliu despre fiecare dosar al politicienilor nominalizați, dosare aflate pe rolul instanțelor!
"Întrebată miercuri, 21 martie 2018, de către EVZ dacă știe ceva despre Scrisoarea Comisiei Europene unde i se cerea detalii despre procesele politicienilor români, Mona Pivniceru, ministru al Justiției în octombrie 2012, a spus că NU și că acest lucru ar fi ilegal", scrie Simona Ionescu.
Întrebarea vine firesc — dacă ministrul nu a primit scrisoarea, cine a primit-o? Ei bine, spune Simona Ionescu, "acum vine bomba!".
"Cea care știe foarte bine atât conținutul din scrisoarea CE cu "lista neagră", cât și răspunsul rapid și detailat venit la Bruxelles de la DNA România este Laura Codruța Kovesi", afirmă jurnalista, explicând: "Ea era atunci proaspăt numită în cadrul Misiunii României la Bruxelles, ca înalt funcționar pe probleme de politici anticorupție — Kovesi își începuse activitatea în 3 octombrie 2012".
Mai mult, la vremea respectivă, Ministerul Justiției preciza că Laura Kovesi "va reprezenta ministerul pentru relația cu Comisia Europeană pe aspecte referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție".
"În lumina noilor date, CSM este obligat să cerceteze care este adevărul cu această dubioasă corespondență între Bruxelles-București, cu numitor comun Laura Codruța Kovesi", consideră Simona Ionescu.
Or, și din acest motiv, dar și prin prisma faptului că însuși numele lui Iohannis apărea pe acele liste, suntem de acord cu recomandarea Simonei Ionescu — "Concluzia (CSM) va trebui trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru a evalua corect întreaga situație atunci când va lua decizia cu privire la revocarea din funcție a procurorului șef al DNA, cerută de ministrul Tudorel Toader".
Interesant ar fi și un alt aspect, pe care EvZ nu-l abordează, deși ziarul este patronat de Dan Andronic, omul cel mai în măsură să-l comenteze: în momentul trimiterii Laurei Kovesi la Bruxelles, în ce stadiu era relația ei cu Florian Coldea? Profesional, desigur, cum spune Sebi Ghiță. "Statul paralel", în formula băsistă, fusese înființat deja?
Concret — pe cine a trimis România la Bruxelles și cu ce scop real? Sau poate întrebarea ar fi trebuit pusă în sens invers — Bruxelles a preluat comanda… și când?
O altă descoperire, cel puțin la fel de importantă ca și prima, s-ar putea să răspundă la această de-a doua întrebare.
"Am găsit ceea ce cred că este punctul de pornire în construcția noului mecanism de justiție, mecanism care a culminat cu protocoalele SRI-DNA și cu permiterea unor anchete de tipul celor practicate de procurorii Negulescu-Portocală, Onea, Eva etc.", scrie Simona Ionescu.
Sau, ceea ce numește redactorul șef al EvZ "punctul de pornire al noului mecanism de justiție", ar putea fi numit momentul preluării actului de justiție de o comandă externă. Iată ce a descoperit Simona Ionescu:
„Cum ne-a consolidat sistemul judiciar Uniunea Europeană, cu ajutorul alor noștri (…) În anul 2008, peste o mie de magistrați, procurori și judecători, s-au trezit chestionați în legătură cu influența politicului asupra justiției".
Era vorba despre un fel de cercetare sociologică, numită "Barometru sistemului judiciar românesc — 2008". Ei bine, studiul făcea parte dintr-un "proiect mai larg" al Institutului pentru Politici Publice (una dintre principalele ONG-uri sorosiste) și Institutul Național al Magistraturii.
Proiectul "mai larg" era finanțat de UE prin PHARE 2005 — "Consolidarea Democrației în România" și era intitulat "Indicatori de performanță — un instrument fundamental pentru măsurarea calității actului de justiție din România".
În cadrul studiului au fost chestionați circa 1000 de magistrați și ceea ce observă Simona Ionescu este că "Percepția acestora cu privire la influența politicului asupra magistraților este unul din punctele forte ale sondajului.
"Un sfert dintre procurori (23,4%) și unul din zece judecători consideră că magistrații nu sunt independenți de factorul politic. 14,5% procurori și 9,2% judecători din cei aproape 1000 de intervievați au refuzat să răspundă la această întrebare", notează jurnalista.
Paranteză: ideile reformei în Justiție — soroșista Macovei, studiul de început — sosrosiștii de la IPP. Interesantă coincidență, nu?…
Revenind, un alt comentariu care s-ar putea face — având în vedere că atunci a început veritabilul asalt al procurorilor asupra politicului — nu cumva acest studiu a dorit să vadă dacă viitoarea campanie de tip „Mani pulite" are susținerea necesară în branșă? Și, subsecvent, care dintre magistrați ar putea participa la această viitoare acțiune?
Simona Ionescu promite că va continua excelentul său articol, de aceea sper să ia în considerare și cele două ipoteze prezentate.
