CHIȘINĂU, 21 mar — Sputnik, Octavian Racu. Fostul premier român, Adrian Năstase, a participat împreună cu o delegație formată din cadre academice și diplomați români la o conferință româno-rusă de la Moscova pe 16 martie. În aceeași zi, Năstase a avut o întrevedere cu viceministrul rus al Afacerilor Externe, Aleksander Grușko, cu care a discutat despre problemele din relațiile bilaterale româno-ruse și interesele comune care ar putea exista între cele două țări.
Așa cum se întâmplă des în spațiul public românesc, unele voci au început să suspecteze că în spatele acestei deplasări s-ar ascunde un plan. Totuși, e vorba de o încercare de a crea niște canale de comunicare între București și Moscova prin intermediul unei "diplomații populare", după o perioadă îndelungată de îngheț în contactele bilaterale, sau un astfel de demers ar putea servi pentru Adrian Năstase drept o locomotivă și o platformă pentru o eventuală revenire în politica românească, în contextul unei crize în interiorul PSD? Ar putea să reprezintă fostul premier, care dispune de un capital de imagine în zona social-democrată și o locomotivă pentru nou proiect politic, chiar dacă nu are dreptul să conducă oficial un partid politic și nici să fie ales într-o funcție publică până în anul 2022?
O revenire, puțin probabilă. "Regizor" — posibil
Dincolo de aceste ipoteze, politologul și analistul politic, Bogdan Duca, are îndoieli cu privire la dorința și intenția lui Adrian Năstase de a reveni în viața politică de la București, însă nu exclude că acesta și-ar putea asuma un rol de "regizor".
"Cred ca Adrian Năstase a devenit printre cele mai raționale si rezonabile voci din România contemporană. Dar tocmai de aceasta am serioase dubii cu privire la o revenire a lui Adrian Năstase ca actor pe scena politică românească. Ca regizor? Ar fi oricând de dorit", a spus analistul român.
E timpul ca România să iasă de sub tutela Occidentului
Sociologul Cristi Pantelimon, dimpotrivă, consideră că pentru fostul premier român există o nouă oportunitate de relansare politică, prin asocierea cu proiectul moștenit de la fostul ministrul al Afacerilor Externe, Nicolae Titulescu.
"Adrian Năstase are, într-adevăr, un culoar de oportunitate pentru relansarea sa politică. De data aceasta el își leagă în mod clar proiectul de moștenirea lui Nicolae Titulescu, fiind, iată, un continuator al politicii acestuia de deschidere spre URSS (azi, Rusia)", spune Cristi Pantelimon.
În opinia lui acum nu poate fi vorba doar de o dezghețare a relațiilor dintre București și Moscova, ci chiar de o posibilitate de a ieși de sub zona de influență a Vestului.
"Cred că momentul ales este unul de urgență: nu este vorba numai despre mult invocata nevoie de „dezghețare" a relațiilor cu Rusia, ci cred că este mai mult decât atât. Practic, este momentul ca România să iasă de sub tutela Occidentului, pentru a deveni partener credibil atât în raport cu Vestul, cât și cu Estul", spune sociologul, amintind de afirmația diplomatului român de marcă, Mircea Malița, potrivit căruia "România ar putea ieși din UE, în cazul în care „ne-a mai rămas atâta putere de decizie" pentru a ne apăra caracterul național".
„Aceste cuvinte sunt ca un duș rece pentru orice eurofil…", a conchis Cristi Pantelimon.
Adrian Năstase a deținut funcția de ministru al Afacerilor Externe în perioada 1990-1992 din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). Între 1992-1996 și 2004-2006 a fost președinte al Camerei Deputaților. Între 2000 și 2004 a condus Cabinetul de Miniștri. În 2004 acesta a candidat pentru funcția de președinte, fiind înfrânt în turul doi de oponentul său, Traian Băsescu. Acesta a fost condamnat la închisoare în două dosare penale (Dosarul „Zambaccian” — 2014, „Trofeul calității" —2012), însă unii politicieni, cum ar fi Titus Corlățeanu, a calificat aceste dosare penale drept "o comandă politică". Prin decizia Judecătoriei Sectorului 4, acesta a fost eliberat condiționat în anul 2014, în urma executării unei treimi din pedeapsă, fiind lipsit de dreptul de a deține o funcție de președinte a vreunui partid și să fie ales într-o funcție publică până în anul 2022.
