BUCUREŞTI, 17 mart — Sputnik, Georgiana Arsene. Rezultatele obţinute de elevii de clasa a opta la simularea examenului de Evaluare Naţională sunt catastrofale şi mai slabe decât cele de anul trecut care au fost foarte slabe.
Ministerul Educaţiei Naţionale a făcut publice rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii claselor a VIII-a.
Mai exact, 74.690 de elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, „ceea ce reprezintă 47% dintre elevii prezenţi, procent uşor inferior celui înregistrat anul trecut 51,47%", informează MEN.
Nu, nu e un procent „uşor inferior" scăderea de la 51,47% la 47%. Este dramatic. Înseamnă că mai puţin de jumătate dintre elevi au reuşit să obţină minim 5, în timp ce alţii nu sunt capabili nici măcar de nota minimă!!!
În ceea ce priveşte disciplinele de examen, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 a fost de 63,1% la Limba şi Literatura Română şi 33,1% la matematică. La Limba şi Literatura Maternă, 8,6% dintre elevii prezenţi au obţinut note peste 5.
Să ieşim din limbajul de lemn al comunicatului Ministerului Educaţiei Naţionale. Rezultatele sunt, am spus deja, catastrofale. Cine e de vină?
Elevul, că nu mai învaţă şi nu mai ascultă de profesor? Cadrul didactic, slab pregătit, prost plătit şi pus să facă fel de fel de rapoarte, situaţii, statistici şi alte hârtiuţe, care îl surmenează şi nu mai apucă să se pregătească temeinic pentru a-şi ţine ora? Inspectoratele şcolare, care sunt interesate numai de cât de voluminoasă e mapa profesorului? Părinţii care se năpustesc ca vulturii asupra profesorilor, încă din clasele mici?
Se poate să fie un cumul. Să nu existe un vinovat, unul singur, iar restul să fie victime colaterale.
Dar trebuie să tragem un mare semnal de alarmă asupra atitudinii multor părinţi care văd în şcoală răul absolut: profesori asupritori, autoritari, care dau teme multe copiilor, care îi obosesc la clasă de vin micuţii sleiţi de puteri acasă.
Unde mai pui că părintele, în imensa lui autocunoaştere, se crede în măsură să critice calificativul primit de copil şi să îi pună învăţătoarei eticheta de „agresivă".
„I-aţi dat Insuficient. Aţi scris mare, cu roşu, asta denotă agresivitate", a spus un tătic, vizibil iritat de cadrul didactic şi nu de faptul că fetiţa sa, aflată în clasa a doua, nu ştia să scrie şi să citească.
La gimnaziu, cu germenii revoltei bine conturaţi, elevii au, deja, un mare „sictir" faţă de şcoală şi profesori. Părinţii îi încurajează prin nesancţionarea comportamentelor deviante ale odraslelor.
Rezultatele se văd. Şi de la an la an sunt mai slabe. Pe termen mediu şi lung, această problemă naţională se va răsfrânge în toate sferele vieţii de zi cu zi.
Replica, plină de amărăciune, când vedem asemenea cazuri, „cine o să ne plătească nouă pensia" devine un crud adevăr.
