BUCUREȘTI, 08 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. De ce a considerat necesar Direcția Națională Anticorupție (DNA) să publice un comunicat prin care parcă a frânat brusc un dosar cu o miză de 400 milioane de euro?
"Pe 1 februarie 2018, un Comunicat al DNA stupefia opinia publică anunțînd eșecul Dosarului Microsoft, unul dintre cele mai mari dosare de corupție din postdecembrism, pentru a cărui deschidere, 26 septembrie 2014, șefa DNA, Codruța Kovesi, s-a lăudat prin zeci de interviuri mai mult sau mai puțin aranjate", scrie Ion Cristoiu pe blogul său.
"Stupefacția provenea și din constatarea că, după patru ani de lucru la un dosar despre care șefa DNA a susținut neîncetat că beneficiază de o atenție deosebită, erau trimiși în judecată cîțiva inși și aceea niște pițifelnici, un fel de Acarul Păun, despre care Arghezi scria undeva că e o născocire pur românească", spune editorialistul, ironic.
Comunicatul DNA din 1 februarie 2018 poate fi citit aici.
Dar care să fie cauzele eșecului în acest dosar? Celebrul jurnalist lansează o ipoteză.
"Printre cauze s-a strecurat timid (deoarece părea o ipoteză bizară) și cea potrivit căreia deschiderea Dosarului Microsoft a fost o șmecherie prin care DNA a salvat compania americană de la o anchetă federală în SUA", își amintește Cristoiu.
Posibil să nu fie departe de adevăr. Pentru că autoritățile americane chiar s-au arătat interesate de operațiunile derulate de Microsoft în România. Informații în acest sens au apărut în presa americană, iar investigațiile de la București ar putea să inflameze lucrurile dincolo de Ocean.
În 2013 New York Times relata, în ediția online, că Departamentul de Justiţie şi Comisia de Valori Mobiliare şi Burse din SUA au demarat anchete pornind de la acuzaţiile de corupţie în care era implicată compania Microsoft în trei țări.
Publicația americană cita "o persoană apropiată situaţiei, care a făcut declarații sub deplina protecţie a anonimatului, din motive de confidenţialitate juridică". Cele trei țări erau, atenție, China, Italia şi… România!
Informația apăruse cu câteva ore înainte pe site-ul Wall Street Journal.
Ulterior, jurnaliștii de la Reuters au contactat atât cele două instituții americane cât și compania Microsoft, adresând întrebări la subiect, dar purtătorii de cuvânt nu au dorit să comenteze, refuzând să confirme sau să infirme.
În legislația Statelor Unite există o reglementare intrată în vigoare în 1977, Foreign Corrupt Practices Act, care interzice companiilor americane să facă oferte sau plăţi către oficiali guvernamentali şi alte persoane din străinătate pentru a promova interesele de afaceri ale acestora.
Iar acțiunile Microsoft în China, Italia și România erau considerate posibile încălcări ale acestei reglementări, în cadrul anchetelor la care făcea referire NYT.
În susținerea ipotezei sale, Cristoiu aduce în discuție un interviu acordat în 2015 de Sebastian Ghiță jurnalistului Cătălin Tolontan și publicat pe blogul acestuia, tolo.ro.
Ghiță este, să nu uităm, fost parlamentar, om de afaceri cu activitate în industria IT, fost apropiat al Serviciului Român de Informații (după propriile declarații) și patron al postului de televiziune RTV. La această oră urmărit penal și fugit din țară.
Dezvăluirile lui Ghiță
Iată, mai jos, un fragment din acel interviu.
- Și unde nu e egală justiția? La Microsoft?
- Exact! Știți ce ne-a vîndut Microsoft?
- Licențe.
- Nu. Asta se spune pe televiziuni. Nu ne-a vîndut nici o licență! Pentru că acele calculatoare care erau în ministere aveau deja licențe.
- De unde?
- De la noi, eu eram în afacerea IT la jumătatea anilor 2000 și știu ce spun. La un moment dat, exista obligația ca toate firmele care vindeau calculatoare să le vîndă împreună cu licențe. Pe care noi le cumpăram, era sub 100 de dolari, de la Microsoft. Și atunci ce au făcut americanii? Au zis că vînd Guvernului upgradarea, adică posibilitatea de a descărca îmbunătățirea softului.
- Adică ne dau versiunile ulterioare.
- Teoretic. Doar teoretic! Însă pe calculatoarele Guvernului oricum nu mergeau noile versiuni, care de altfel nici n-au fost descărcate! Noi am cumpărat nimicul cu 400 de milioane de euro în 10 ani. Acesta este adevărul! Și de aici s-au luat șpăgile pe care le vedem astăzi la televizor.
- O secundă vă rog! Dacă facem o cerere la Microsoft să ne spună pe cîte calculatoare cu licențe ale Guvernului României s-au descărcat în anii ăștia softurile, ca să știm ce am plătit, spuneți că vom afla că pentru sute de mii de calculatoare s-au descărcat doar cîteva mii de softuri?!!!"
Sebastian Ghiţă își unește arătătorul cu degetul mare, descriind două cercuri mici, făcute din carne de om tînăr. Două zerouri!
Nu rîde deloc. "Nu! Eu spun că s-au descărcat spre zero licenţe! Eu spun că am asistat la o operaţiune de furt din bugetul României de 400 de milioane de euro. Și Microsoft nu e singurul exemplu. Mai am să vă povestesc". "Sîntem corupți, dar ne tratăm» Ghiță spune că a vorbit cu «sute de oameni de afaceri români» care reclamă că străinii sînt tratați privilegiat și care avertizează că «de acum înainte, și politicienii, și funcționarii să se aștepte să fie reclamați la DNA dacă mai cer și un capăt de ață".
Deznodământ
În Dosarul Microsoft au fost sancționați cu ani de închisoare fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, fostul primar al orașului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru și Dorin Cocoș.
Sunt puși sub acuzare fostul ministru al Comunicațiilor Valerian Vreme și oamenii de afaceri Dinu Pescariu și Claudiu Florică.
Au mai fost trimiși în judecată, dar cazurile au fost clasate: Daniel Funeriu, fost ministru al Educației; Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației; Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor; Șerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului.
Până acum nu a fost dată publicității nicio informație oficială potrivit căreia vreo persoană din SUA să fie anchetată în acest dosar. De asemenea, nu există nicio confirmare oficială privind anchetele despre care a scris New York Times în 2013.
Înființat în 1975 de Bill Gates și Paul Allen (astăzi ambii miliardari), grupul american Microsoft este cel mai mare producător de software din lume. Gigantul IT a raportat pentru 2017 un profit net de 21 miliarde de dolari la venituri totale de 90 miliarde de dolari.
