BUCUREȘTI, 2 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Vizita lui Frans Timmermans nu a avut decât un mesaj clar — există o pârghie pe care Comisia Europeană o accesează în România, așa-zisa justiție. Mai precis, instrumentul de forță care este procuratura, iar pe care euro-uniții îl numesc eronat "justiție". La ce folosește această pârghie?
Trecând peste semantica politizată și interesată, observăm că Timmermans a lăsat loc imens pentru interpretări. PSD se declară satisfăcut de vizită, proclamă déjà ridicarea MCV în 2019, pe când opoziția spune exact inversul.
"Obiectivele din MCV să nu mai fie într-o permanentă schimbare și să fie luate în considerare progresele înregistrate de România", afirmă Liviu Dragnea că i-ar fi spus în față lui Timmermans.
"Percepţia de care vorbea dl Timmermans că în România este un conflict… sau dinspre Europa se vede în România un conflict între Parlament şi sistemul judiciar, între cetăţenii care sunt în stradă şi Guvern", consideră președintele USR, Dan Barna.
Și cam tot așa mai departe — unii văd în alb, ceilalți în negru, nu există nuanțe de gri. Ceea ce demonstrează că olandezul a lăsat loc de interpretări, cunoscând bine ipocrizia și exagerările din penibila (de multe ori) politică românească.
Cert este că olandezul Timmermans nu a venit degeaba să arate mușchii Europei, cum nu degeaba Olanda ne blochează permanent accederea în Schengen — și cum nu degeaba de la guvernul Olandei pleacă bănuți către diverse ONG-uri care sapă după diverse „adevăruri" prin România. Un exemplu ar putea fi Rise Project, care, conform unui document ANAF, a primit bani chiar de la Ministerul de Externe olandez, păstorit și de Timmermans…
Ministrul Timmermans și interesul pentru portul Constanța
Pe de altă parte, Olanda este poate cea mai interesantă țară din UE, nu numai pentru România; este principalul investitor din România, dar și din Rusia, după marea China; Olanda este și principala poartă pentru mărfurile non-UE, prin marele port Rotterdam. Este, ca plasamente offshore și overseas principalul rival al Marii Britanii, principal furnizor de armate de mercenari etc. etc. Pe scurt, una dintre cele mai puternice și influente țări din lume.
Ei bune, aici ajungem la problema Timmermans. Încă din 2014, de când era ministru de Externe al Olandei, Timmermans era un avanpost al unui deziderat major al Olandei — să obțină managementul sau controlul asupra portului Constanța.
"Noi dorim să împărtășim din experiența noastră, a spus el, în domeniul logisticii și organizării portuare și nu doar pentru că ar fi în folosul Constanței, dar și pentru că ar fi în beneficiul Rotterdam-ului — astfel, România și Țările de jos ar controla întregul transport european de mărfuri pe cale maritimă și fluvială", spunea Timmermans la vremea respectivă.
Televiziunea B1 TV, care transmitea în martie 2016 declarația lui Timmermans, titra: "Premierul Cioloș a dat semnale în Olanda că este dispus să cedeze Portul Constanța, în schimbul promisiunii intrării României în Schengen".
Cioloș a reacționat repede, negând că Dacian Cioloş politicienii olandezi i-ar fi condiţionat intrarea României în Schengen de o eventuală punere în relaţie a Portului Constanţa cu Rotterdam. „Mie nu mi-a cerut nimeni Portul Constanţa când am fost în Olanda ca să intrăm în Schengen", declara Cioloș.
Între timp, olandezul Timmermans nu mai era "politician olandez", ci european, la Comisia Europeană al cărei funcțioanar era (și este?) Dacian Cioloș.
Mai mult, postul Deutsche Welle, scria că Dacian Cioloș ar fi propus Olandei "o bună afacere în domeniul transporturilor".
"S-a remarcat bunăoară interesul pe care îl manifestă Olanda pentru controlul traficului de mărfuri din portul Constanța", aprecia postul german, care îl cita pe același Timmermans: "O asemenea "alianță ar permite României și Țărilor de Jos să controleze întregul transport european de mărfuri pe cale maritimă și fluvială".
Desigur, ca tot ce e bine și frumos și vine din Occident începe cu "Co" și se termină cu „lonie". Da, adică, parfum… "Cert e că Bucureștiul a văzut în această ofertă mai curând un avantaj pentru Rotterdam și nu s-a încheiat nicio alianță", concluziona poestul german citat.
Reacții dure ale României față de manevrele Olandei
Da, Bucureștiul a reacționat dur față de pretențiile Olandei care presupuneau, de fapt, o preluare a marelui nostru port maritim. Politicieni de aproape toate culorile au reacționat.
"Cedarea Portului Constanța Olandei reprezintă vânzare de țară, pur și simplu, la fel ca și privatizarea CE Oltenia pe suma avansată de Fondul Proprietatea, de 70 de milioane de euro — UE se comportă față de România nu ca un partener, ci ca un asasin economic!", declara fostul deputat PSD Bogdan Diaconu.
Nici adversarul PSD, Traian Băsescu, poate cel mai bun cunoscător al secretelor porturilor și combinațiilor maritime, nu avea cuvinte de bun venit în acest sens.
"Nu vreau să intru în subtilitățile bătăliei Olandei ca România să nu intre în spațiul Schengen. Vă dați seama de concurența din sud-est a portului Constanța și oricine ar dori să nu aibă control la frontiera pe mărfurile în tranzit din Constanța spre Europa Centrală. Din acest motiv, cu certitudine, foarte multe fluxuri de mărfuri care ar putea tranzita prin portul Constanța, tranzitează prin portul Roterdam".
Pe lângă această analiză tăioasă, Băsescu mai arunca o bombă, pe care fiica sa cea mică, Elena Băsescu, la acea vreme europarlamentar, o relua într-o interpelare în PE.
"Povestea cu corupția, măcar de n-ar face-o olandezii — că dacă privim la portul Roterdam este cea mai mare poarta de intrare a drogurilor în UE".
Cum e deci cu corupția, cu DNA, cu chestiuni din astea, Frans Timmermans? Dar iată-l și pe Daniel Buda, europarlamentar PNL, altminteri un eminent jurist, punând degetul pe rana olandeză:
"Este o așteptare din partea atât a României cât și a Bulgariei și care nu mai poate fi oprită de interesele meschine ale Olandei, și aici, Mark Rutte este unul dintre cei mai mari ipocriți ai momentului (…) este vorba, mai degrabă, de un blocaj care pleacă din interese economice — portul de la Rotterdam, de asemenea, este unul dintre punctele forte pe care Mark Rutte încearcă să le apere, în condițiile în care știm bine că portul Constanța este mult mai facil pentru rutele maritime și pentru transportul de mărfuri" — declara Buda, preluat de "Calea europeană" în septembrie 2017.
Adevărata miză — privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
O interesantă selecție de declarații vizavi de interesele țării lui Timmermans pentru postul Constanța a făcut DC News, sub titlul "Portul Constanța, miza intrării României în spațiul Shengen". Redăm câteva declarații comsemnate de agenția lui Bogdan Chirieac și Val Vâlcu.
"Olanda este cunoscută ca opozantul principal la aderarea României la Schengen, adevărata miză în procesul de aderare nu este alta decât privatizarea CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, o afacere evaluată, neoficial, la 1 miliard de euro". (sursa inițială cotidianul.ro).
"Olanda şantajează România cu intrarea în Schengen, pentru a obţine mai repede şi în condiţii foarte avantajoase managementul privat asupra Portului Constanţa şi, practic, controlul fluxului de mărfuri pentru Europa şi menţinerea Portului Constanţa într-o zonă mediocră din punctul de vedere al volumului mărfurilor şi al cifrei de afaceri", declara senatorul PSD Marius Bota.
"Dacă România intră în Spaţiul Schengen, ar putea ameninţa supremaţia Portului Rotterdam, cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa", considera expertul în transporturi Gabriel Marinescu.
Aș putea continua cu argumentele și opiniile exprimate în timp de personalități și specialiști de toate orientările în legătură cu interesul vădit al Olandei pentru portul Constanța. Ar fi de menționat doar că olandezii dețin un control pe Dunărea românească, concernul olandez Damen fiind proprietarul Șantierului Naval Galați.
Final, cu interesele lui Timmermans, portul și „anticorupția"
Concluzionând — poate crede cineva că interesul lui Frans Timmermans este pentru „lupta anticorupție"?
Da, ar putea fi și asta, în condițiile în care Olanda nu dorește concurență la importul (ilegal) de droguri în Europa, sau de contrabanda cu mărfuti non-UE, fenomene de mare infracționalitate care aduc mulți bani țării "anticoruptului" prim-vice al Comisiei Europene.
Ca o concluzie, îl voi cita pe jurnalistul Victor Ciutacu: "Grija olandezului Timmermans pentru independența justiției din România este înduioșătoare. Portul Constanța suspină duios și plânge-n batistă așteptându-și timid noul patron".
După această vizită, întrebarea la care ar trebui să răspundă liderii Coaliției este una cât se poate de serioasă: va fi România de accord să cedeze controlul asupra portului Constanța pentru a-și asigura protecția puternicei Olande și a oamenilor săi plasați în poziții cheie ale structurilor europene?
