Internaţional
Cele mai importante știri internaționale, breaking news, știri externe de ultimă oră, Europa, SUA, Rusia, NATO, UE, pe surse, analize și comentarii

Ucraina aruncă în aer școala în română - decizie scandaloasă ieri, la Kiev

© Sputnikкиев, рада, демонстрация, митинг
киев, рада, демонстрация, митинг - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
După diversiuni penibile cu privire la "atentate" puse la cale contra școlilor românești, Ucraina a desființat baza legală a învățământului în limba română

BUCUREȘTI, 1 mart — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Curtea Constituţională a Ucrainei a anulat o lege vitală pentru etnicii români, actul normativ desființat prevăzând dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10 la sută.

Ieri, agenția în limba română de la Cernăuți, "Bucpres", a anunțat hotărârea Curții Constituţionale de la Kiev de declarare ca "neconstituțională" a Legii „Privind principiile politicii lingvistice de stat".

"Potrivit hotărârii, această lege, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10 la sută, este considerată neconstituţională" — informează Agenţia BucPress, menționând că pe site-ul CC ucraineană este anunţată "adoptarea Hotărârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni".

Radicalii ucrainieni au reclamat că Legea în cauză, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, dat jos prin lovitura de stat din 2014, nu corespunde Constituţiei.

Prin legea din perioada președintelui "filorus" Ianukovici, "mai multe localităţi cu o populaţie majoritar românească, dar şi unele raioane din Ucraina, au adoptat hotărâri de recunoaştere a limbii române ca limbă regională pe lângă cea ucraineană", informează agenția de limba română din Cernăuți.

"Legea amintită permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale", scrie BucPress, care precizează că "în acelaşi timp, mai multe autorităţi regionale din centrul, sudul şi estul ţării au recunoscut limba rusă ca fiind limbă regională".

Sursa de limba română explică modul cum puterea instalată prin lovitura se stat Rada Supremă a încercat imediat să anuleze legea în cauză, provocând "un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone".

În acest context, s-a trecut imediat (tot în 2014) la examinarea acestei legi de către CC chiar din 2014, dar din decembrie 2017, în plin scandal al legii Învățământului, şedinţele plenare al Curții s-au desfășurat "fără participarea presei". Aceasta deși Ucraina, la presiunile Ungariei și României, promisese anul trecut UE că va ajunge la o soluție care să respecte statutul minorităților, în accepțiune europeană.

"În pofida unor aprecieri cum că Legea „Kolesnicenko-Kivalov" (cum mai este denumit actul normativ după inițiatori) nu funcţiona în totalitate, ea, totuşi, reprezenta o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiuni", consdiră BucPress.

Iar concluzia Agenției de limbă română merită reprodusă integral, pentru că sintetizează perfect politica antiminoritară — și, implicit, antiromânească practicată de Ucraina, după lovitura de stat din 2014.

"Prin această decizie a Curţii Constituţionale din Ucraina etnicii români, dar şi alte minorităţi, rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Aceasta, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio şi absenţei unei concepţii de alternativă referitoare la statutul limbilor minorităţilor în regiuni".

În contextul acestei hotărâri date ieri de Curtea Constituțională din Ucraina, devine clar de ce Kiev-ul a insistat cu acea diversiune absurdă, manipulatorie, prin care acuza Rusia că „ar fi plănuit incendierea a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi".

Menționăm că nici în "informațiile" transmise de Kiev, nici din prestația greu de calificat a ambasadorului de la București nu s-a adus nicio probă, nu s-a precizat nimic, ci totul s-a rezumat la zvonuri, la afirmații de scandal, caracterizate de Ambasada Rusiei ca fiind evident mincinoase. Iar replica de la Kiev a fost… hotărârea CC.

"Din păcate, Kievul continuă să realizeze concepţia „lumii ucrainene" fără să ţină cont de interesele şi situaţia minorităţilor naţionale, care şi aşa trec prin grele încercări de păstrare a limbii şi identităţii naţionale", scrie Agenția BucPress — o perfectă definire a mentalității conducerii ucrainene actuale.

Fluxul de știri
0