BUCUREŞTI, 28 feb — Sputnik, Georgiana Arsene. Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, prezintă un document despre care spune că a permis Direcţiei Naţionale Anticorupţie să aibă acces, fără mandat, la documentele notariale ale românilor.
„Începând din anul 2013, chiar după numirea sa, Kovesi a încheiat şi semnat personal un Protocol cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Acest protocol a dat acces online, printr-o staţie de lucru instalată la sediul DNA, la TOATE (sublinierile îi aparţin lui Dragomir — nota Georgiana Arsene) bazele de date şi la toate datele de cadastru. (…) DNA a avut acces direct, fără mandat, la toate datele personale şi documentelor notariale ale românilor începând cu anul 2013", spune Dragomir, într-un articol de pe blogul România 3.0.
Fostul ofiţer al Serviciului Român de informaţii spune că, potrivit datelor pe care le deţine, de pe această staţie au fost „verificate" date şi documente cu privire la proprietăţile unor oameni de afaceri, oameni din media, dar şi politicieni, iar unul dintre aceştia este nimeni altul decât preşedintele Klaus Iohannis.
Această informaţie vine să mai ridice un semn de întrebare în legătură cu relaţia dintre preşedinte şi şefa DNA.
Alte nume prezentate de Dragomir sunt: Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu şi familia sa, Liviu Dragnea şi familia sa, Victor Ponta, Vasile Blaga, Eduard Hellvig, Cristian Buşoi şi lista încă nu este încheiată.
În acest caz, susţine Dragomir, „se impune o sigilare a terminalului în cauză şi o verificare de urgenţă la nivelul corpului de control al Ministerului Justiţiei şi Inspecţiei Judiciare pentru a evita ştergerea/distrugerea probelor".
Acesta a mai precizat că actele accesate online de DNA nu sunt de interes public, fiind vorba despre contracte, acte de vânzare-cumpărare, încheieri notariale, contracte de credit etc.
Acuzaţiile aduse de acestea sunt de o gravitate extraordinară şi arată că atât cetăţenii români, cât şi cei străini, cu afaceri şi proprietăţi pe teritoriul acestui stat au fost şi continuă să fie extrem de vulnerabili. Întrebarea care se pune este câte alte astfel asemenea protocoale au fost încheiate şi cât de mult mai putem vorbi de confidenţialitate şi securitate personală, chiar?
