Neconstituționalitatea se referă la eliberarea mandatelor de interceptare pe siguranţă naţională, legea fiind formulată "prea vag", de aici apărând abuzuri, unele reclamate în mass media sau chiar la CEDO.
De altfel, aspectele reținute ca neconstituționale au fost expuse în urma sesizării CCR de omul de afaceri Beniamin Rus din Oradea, care a solicitat instanței civile ca probele obţinute prin interceptări pe mandate de siguranţă naţională să nu poată fi folosite în dosarele penale, transmite Agerpres.
Prin decizie, CCR a respins solicitarea, dar a admis unele aspecte. Neconstituționalitatea se referă la art. 3, lit. f) din Legea 51/1991:
"Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:
f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale".
În fapt, această decizie este o lovitură grea pentru așa-numitul "Stat paralel", a cărui activitate s-a manifestat prin protocolul secret
Se poate lichida astfel o sechelă importantă a perioadei Băsescu — Coldea, iar SRI să se ocupe de chestiuni pentru care miile sale de specialiști au fost pregătiți. Nicidecum pentru a fi puși în pericol în cadrul unor activități controversate, situate cel puțin cu un picior dincolo de limita legii.
