BUCUREȘTI, 22 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Inițiativa privind plafonarea dobânzilor la credite continuă să facă valuri. Banca Națională a României (BNR) a dat publicității un documentar potrivit căruia măsuri similar se mai aplică și în alte 14 state membre ale Uniunii Europene. Dar reprezentanții instituțiilor de împrumut se arată foarte contrariați de această măsură.
Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%.
În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor (instituții de finanțare nebancare) dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.
Statele membre UE au abordări diferite în privinţa controlului ratelor dobânzii, 14 ţări aplicând plafoane asupra dobânzilor contractuale de stipulat în contracte de credit tipice, în vreme ce alte 13 ţări nu au astfel de plafoane, potrivit unui documentar al Băncii Naţionale a României.
"Consultarea literaturii economice arată că există diferenţe considerabile în atitudinea statelor membre UE în ceea ce priveşte reglementarea preţului creditului de consum: unele state membre au introdus plafoane stricte de rate ale dobânzii, întrucât creditele cu preţuri înalte pot agrava situaţia financiară a consumatorilor şi reflectă proasta funcţionare a pieţelor, în special pentru credite de valoare mică; în multe din statele membre care au reglementat domeniul, acestea au abordat în general categorii specifice de împrumuturi şi măsurile respective s-au întemeiat pe studii de impact care au ţinut cont de situaţiile din pieţele respective; alte ţări justifică absenţa unor asemenea reglementări, în special prin aceea că plafoanele vor reduce accesul la credit, mai ales pentru persoanele cu mijloace financiare modeste", se spune în documentar, potrivit Agerpres.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) punctează însă că această iniţiativă ar putea avea efecte negative.
"Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei", a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, citat de ZF.ro.
Au apărut și reacții mult mai alarmante.
"Dacă acest proiect de lege va intra în vigoare, singura soluţie a clienţilor săraci, care nu au acces la servicii bancare, va fi să apeleze la credite ilegale, netransparente şi mult mai costisitoare — cămătari sau, în cel mai fericit caz, case de amanet", au spus reprezentanţii unui IFN.
Declarația vine în contradicție cu afirmațiile inițiatorului proiectului de lege, senatorul Daniel Zamfir, care a denumit actul normativ "Legea împotriva cămătăriei", pe motiv că dobânzile aplicate legal sunt deja prea mari și trebuie limitate.
