BUCUREȘTI, 19 feb — Sputnik, Octavian Racu. Sâmbătă și duminică, grupuri de radicali ucraineni ("Organizația Naționaliștilor Ucraineni- Armata Insurgentă Ucraineană (OUN-UPA)", „Sectorul de Dreapta" și grupul „S14") au luat cu asalt sediul filialelor băncilor rusești Sberbank și AlfaBank, precum și localul Centrului Rus de Știință și Cultură din Kiev (Rossotrudnicestvo).
Sâmbătă, după ce au atacat instituțiile finaciare, naționaliștii au plecat spre Maidanul Independenței, unde liderii manifestanților au îndemnat mulțimea să atace clădirile organizațiilor asociate cu Rusia.
Răspunzând la acest îndemn, radicalii au plecat spre sediul Rossotrudnicestvo, pe care l-au atacat cu pietre și ouă, au spart geamurile și au pătruns în interior, unde s-au dedat la acțiuni de vandalizare și distrugere a mobilierului și a altor obiecte. Potrivit directorului instituției, Konstantin Vorobiov, acțiunile radicalilor au provocat daune semnificative organizației culturale. Asaltul a continuat și în ziua de duminică.
În acest fel, naționaliștii ucraineni s-au arătat nemulțumiți de activitatea reprezentanței culturale ruse în Ucraina. În timpul pogromurilor, în apropierea clădirii se aflau câteva sute de polițiști, care însă nu au intervenit pentru a opri atacurile.
Potrivit reprezentantului Federației Ruse la OSCE, Aleksandr Lukașevici, radicalii intenționau să incendieze sediul instituției, însă aceste planuri nu au fost realizate din cauza prezenței membrilor Comisiei Speciale de Monitorizare a OSCE.
În opinia lui Lukașevici, "atacul radicalilor ucraineni confirmă faptul că autoritățile ucrainene susțin rusofobia și naționalismul radical la nivel de stat".
Merită de menționat că nicio instituție de presă din Occident nu a reflectat aceste incidente, accentuând toată atenția exclusiv asupra manifestațiilor organizate de susținătorii lui Mihail Saakașvili în aceeași zi.
Forțele de ordine au asistat pasiv la acțiuni de vandalizare
Gesturile activiștilor radicali au fost stimulate și de pasivitatea organelor de forță. Potrivit portalului strana.ru, pe 17 februarie, poliția ucraineană a anunțat oficial că refuză să acorde protecție sediului Centrului Rus de Știință și Cultură din Kiev.
"În legătură cu situație de forță majoră, vă anunțăm despre întreruperea în mod unilateral a contractului de protecție a organizației dumneavoastră de pe strada Borisoglebskaia 2, începând cu ora 21:00, 17 februarie", se spune într-o scrisoare expediată de forțele de ordine șefului reprezentanței Rossotrudnicestvo din Kiev.
„Identitatea persoanelor care au inițiat și executat aceste acțiuni barbare era cunoscută în prealabil, însă poliția nu a întreprins nici un fel de măsuri, nimeni nu a fost reținut. Ne vom adresa poliției și vom cere încetarea acestor acțiuni extremiste. Nu există nicio victimă", a declarat Vorobiov, fiind solicitat de RIA Novosti.
Acesta și-a exprimat temerea că astfel de acțiuni ar putea provoca reacții de răspuns la Moscova, prin atacuri în adresa Centrului de Cultură Ucraineană din capitala Rusiei.
"Am vrea să spunem că ar fi timpul să înceteze astfel de fărădelegi. Cel mai mult mi-e teamă că astfel de acțiuni ar putea fi realizate și în raport cu Centrul Cultural Ucrainean din Moscova, ceea ce nu vom permite să se întâmple", a declarat Vorobiov.
Fiind solicitat de postul de televiziune „112 Ukraina" să comenteze cele întâmplate, consilierul ministrului ucrainean al Afacerilor Interne, Zorjan Shkirjak, a motivat acțiunile extremiștilor prin "lipsa de reacție a instituțiilor de stat față de prezența businessului și reprezentanțelor „statului agresor" în Ucraina".
"La București au existat incidente similare"
Fiind solicitată de Sputnik, directorul Centrului Rus de Cultură și Știință de la București, Natalia Muzhennikova, a declarat că acțiuni similare au existat și în cazul reprezentanței Rossotridnicestvo din capitala României.
"Și la București, după organizarea unor evenimentele cultural-educative în anul 2016, au existat incidente asemănătoare: sediul nostru a fost atacat cu pietre (au fost sparte trei geamuri), au fost distruse panourile informative și o expoziție de fotografii. Din păcate, poliția români nici până în ziua de azi nu a identificat făptașii", a declarat Natalia Muzhennikova.
Totuși aceasta a ținut să sublinieze că astfel de incidente nu au împiedicat instituția să-și continue activitatea.
"Însă astfel de incidente nu ne împiedică activitatea de popularizare a culturii, istoriei și geografiei țării noastre, să povestim despre regiunile Rusiei, să organizăm festivaluri și diverse festivități împreună cu românii, cu care ne amintim de paginile comune ale istoriei", a spus Muzhennikova.
Reacțiile Moscovei la pogromurile din Kiev
Președintele comisiei Dumei de Stat pentru afaceri cu statele CSI, integrare eurastiatică și relații cu rușii din afară, Leonid Kalașnikov, a propus angajarea unor servicii de pază particulară pentru protecția reprezentanței Rossotrudnicestvo.
„În acest caz, trebuie să angajăm un serviciul de pază particular, acest serviciu trebuie să fie înarmat pentru a asigura protecția instituției, exact așa cum am procedat în Afganistan și în alte țări instabile pentru noi. A venit și rândul Kievului, a declarat Kalașnikov agenției RIA Novosti.
Parlamentarul a declarat că inacțiunile poliției ucrainene erau predictibile după discursul președintelui, Petro Poroșenko, rostit în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, când a îndemnat la „de facto, la nimicirea steagului rusesc".
Ambasada Rusiei din Kiev a expediat ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei o notă de protest în care a cerut tragerea la răspundere a vandalilor.
