BUCUREȘTI, 16 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Datele privind inflația continuă să stârnească valuri. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat oficial un nivel de 4,3% pe anul 2017, mai mare decât cel prognozat de Banca Națională a României (BNR).
În noiembrie, BNR revizuise în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul anului trecut, potrivit declarațiilor guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu.
Vinerea trecută, Isărescu a anunțat o revizuire privind inflaţia pentru 2018, în creştere de la 3,2% la 3,5% şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.
"Tot să te încrezi în cifrele emise de BNR", a scris, pe rețeaua de socializare Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.
Acesta a fost inițiatorul unor mari procese colective, fiind cunoscut în special pentru procesele intentate unor bănci comerciale, referitor la comisioane abuzive introduse în contractele de creditare. El a câștigat procese împotriva unor bănci precum BCR sau Volksbank.
"Ca să vedeți ancorare în prezent și adecvare la lumea reală: deși laptele este, de regulă, 4-5 lei/litru, BNR scrie în raportul său oficial referitor la inflația pe 2017 că prețul laptelui este, de fapt, 2,9 lei/litru. Poate în contabilitatea Mar SRL cifrele suportă coafări, dar în viața reală, nu prea…", mai scrie Piperea.
Mar SRL Drăgășani este compania producătoare de vinuri deținută de Mugur Isărescu.
"Așadar, dobânda — cheie a BNR nu va rămâne la 2,25% pe an și nici măcar la 3,5% pe an (cât prognozau niște mici profeți ratați din auto-intitulată "elită financiară" săptămâna trecută). Se va duce, natural, dincolo de 4,5%, ca să nu rămână în urma inflației, adică la un nivel de dobândă real — negativă (situație definită prin faptul că împrumutatul, și nu împrumutătorul, este remunerat pentru plasarea banilor cu titlu de împrumut, ceea ce, desigur, este o absurditate economică)", arată Piperea.
El pune o întrebare tăioasă.
Ce se va întâmpla, sub presiunea inflației și a dobânzii-cheie a BNR, cu:
(I) Robor (de care depinde 63% din totalul creditelor populației) și cu
(II) dobânda la împrumuturi și obligațiuni de stat (de care depinde finanțarea deficitului bugetar, inclusiv garantarea în continuare a crypto-fascistului program Prima Casă)?
Răspunsul dă fiori celor care au contractat credite pentru achiziția de locuințe.
"Eu cred că știți, eu sunt convins că știm deja toți ce se va întâmpla. Puneți 0,5-1 puncte procentuale peste cifra inflației și veți avea răspunsul: rate duble la creditele Prima Casă și 2-3 miliarde de euro expunere suplimentară a statului român", spune Piperea.
"BNR, instituția care ratează mereu ținte, prognoze și cifre, care se încurcă în propriile calcule și estimări, care se afundă din ce în ce mai mult în comunismul cel mai gregar, nu ne mai poate îmbrobodi", mai spune avocatul.
Acesta acuză Banca Națională de politici greșite, care duc la creșterea prețurilor.
"Sunt multe motive și cauze pe care BNR poate arunca vina scăpării de sub control a inflației: creșterea iresponsabilă a consumului pe credit (notă — oare cine o fi învățat românii să se împrumute în lei, 'că este ieftin și s-ar putea scumpi'?), politicile fiscale incoerente, instabilitatea politică, exportul iresponsabil de forță de muncă, resurse (inclusiv lemn brut) și de profit (cu sau fără conștiința fiscului că se practică evaziunea fiscală la scară multinațională)", scrie Gheorghe Piperea.
"Dar nimic nu are influența covârșitoare a politicii BNR de emisiune brută de bani: din 2014 până în 2017, masa monetară primară (M1), adică banii care circulă cu semnătura gubernatorului, a crescut de la 100 miliarde la 200 miliarde, adică, pur și simplu, s-a dublat. Adăugați la asta constatarea de acum 3 luni, pe care am postat-o pe această pagină, din care rezultă că, din 1999 până în 2014, chiar trecând prin denominarea în lei noi, întâmplată în 2005, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 664%! Pentru comparație, veți ști că, în aceeași perioadă, puterea de cumpărare a monedelor internaționale de referință (dolar și euro) a scăzut cu cca 50%, iar puterea de cumpărare a CHF s-a menținut aproape intactă (de aceea este și moneda de refugiu pe timp de criză…). Cine trebuia să asigure stabilitatea monetară? Nu-i așa că știm că nu noi?" — întreabă retoric avocatul.
