BUCUREȘTI, 16 feb — Sputnik. Mondialul, ajuns la a treia ediție postbelică, a devenit ceea ce inițiatorii lui au dorit de la bun început — principala competiție fotbalistică de pe glob. Nu numai prin numărul tot mai mare de participanți, care de această dată a crescut la 56, dar și în virtutea faptului că a eclipsat turneele olimpice, devenite o platformă de afirmare a "neprofesioniștilor" din țările Europei de Est (1952, 1956 și așa mai departe, hăt până în 1980!) în fața amatorilor de pretutindeni.
Suedia a câștigat dreptul de a găzdui finalele fără a avea vreo concurentă, America nu a emis pretenții, deși era rândul ei, dar avea să se revanșeze, pe teren, într-un mod strălucit.
Calificările au decis cine sunt cele 14 naționale care se vor alătura campioanei, Germania Federală, și Suediei, țară-organizatoare.
România, în grupa a 7-a, "balcanică", s-a impus clar în fața Greciei, dar, prin jocul rezultatelor, a avut cu un egal și 1 punct mai puțin decât Iugoslavia. Mai era o cale lungă de parcurs, până la Mexico 1970…
- În 1958, pentru prima oară, turneul final a fost pe larg televizat.
- Un moment fără precedent și fără reeditare în viitor l-a reprezentat accederea tuturor celor 4 selecționate britanice în Top-16 mondial.
- Turneul s-a jucat într-un format mixt, mai întâi pe grupe a câte 4 concurente, apoi în regim play-off.
- O mare problemă s-a dovedit a fi departajarea în cazul egalității de puncte după meciurile "fiecare cu fiecare". Detaliile vor veni mai jos.
În grupa 1 finală Germania de West și-a respectat blazonul de campioană, ocupând poziția de frunte în clasament, Argentina a fost "lanterna roșie", iar Irlanda de Nord, pentru a deveni a două calificată, a avut nevoie de un meci suplimentar cu Cehoslovacia.
Aceeași situație s-a repetat în alte două cazuri. În lupta pentru al doilea bilet de trecere, Țara Galilor a bătut Ungaria, iar URSS — Anglia.
Franța a fost la egalitate de puncte cu Iugoslavia, dar a urcat pe prima treaptă în Grupa 2 datorită golaverajului.
Meciurile suplimentare și o singură zi (!) pentru refacere, după cum s-a văzut mai apoi, le-au pus pe cele trei învingătoare în ele într-o situație defavorabilă comparativ cu adversarele.
În sferturile de finală a strălucit Franța care avea un lot fantastic cu Just Fontaine, Raymond Kopa (Kopaszewski, după numele părinților, emigranți din Polonia), Jean Vincent, Roger Piantoni. Tricolorii au semnat un frumos și convingător 4-0 cu Irlanda de Nord.
Suedezii s-au chinuit mult, ca să înfrângă rezistența sovieticilor, 2-0, iar Brazilia și Germania de Vest s-au mulțumit cu câte un 1-0 împotriva Țării Galilor și, respectiv, Iugoslaviei.
Deci, trei naționale europene în semifinale, și doar una sud-americană. Dar ce echipă! Curând componența ei nominală urma să o știe pe de rost orice împătimit al jocului cu balonul rotund, de la Copacabana până la Iakutsk. O adevărată constelație de nume grele și, un diamant între ele, în persoana lui Edson Arantes do Nascimento, încă neajuns la vârsta majoratului, dar pornit să culeagă lauri sub porecla de Pele.
Apariție mai mult exotică în partidele din grupă, el, încă din sferturi, a ales să decidă soarta meciurilor, pentru ca în semifinală s-o facă într-un mod cu totul remarcabil. Trei goluri în poarta francezilor! Plus reușitele lui Vava și Didi! În definitiv — un 5-2 într-un meci nebun care a contrapus cele mai creative selecționate ale momentului, dar nu a lăsat nici o umbră de îndoială privind cea care a meritat victoria.
Suedia, fiind condusă, a reușit să încline balanța, decisiv, în favoarea sa, obținând un 3-1 cu Germania de Vest care, astfel, a pierdut coroana de regină a fotbalului mondial.
Cine avea s-o preia? De această dată pronosticurile s-au confirmat sută la sută. Brazilia! Ea a tras la indigo scorul din semifinale — un convingător 5-2 (prin dublele lui Pele și Vava, la care s-a adăugat un gol al lui Zagallo).
Brazilia a intrat în posesia primului său titlu mondial, fiind, totodată, unica în acel moment națională care a triumfat pe alt continent.
Zeița de aur a sărutat-o căpitanul magicienilor, Hilderaldo Bellini.
Francezul Just Fontaine a adăugat la medalia de bronz și laurii de golgheter al turneului, cu un record "pentru toate timpurile", înscriind de 13 (!) ori în 6 partide.
