Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Am întrecut și China la creșterea economică. Dar la ce ne folosește?

© Sputnik / Саид Царнаев / Accesați arhiva multimediaAtlet din China, atletică grea, cupa preşedintelui FR. Тяжелая атлетика. Кубок президента РФ. Второй день
Atlet din China, atletică grea, cupa preşedintelui FR. Тяжелая атлетика. Кубок президента РФ. Второй день - Sputnik Moldova-România
Abonare
România are cea mai mare creștere economică din UE pe 2017, dar analiștii și instituțiile financiare nu manifestă entuziasm

BUCUREȘTI, 14 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Deficitul comercial destul de ridicat, productivitatea scăzută a companiilor, riscurile inflaționiste, calitatea slabă a infrastructurii rutiere și feroviare ne semnalează că nu e cazul să destupam șampania.

În anul 2017, produsul intern brut (PIB) al României a urcat cu 7,0%, comparativ cu 2016, informează Institutul Național de Statistică (INS). România are astfel cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Ba depășește chiar și China, care a raportat o majorare a PIB de 6,9%.

Dar cât de mult ne folosește această evoluție pozitivă?

Păun: Zero km de autostradă

"Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă", spune analistul Cristian Păun, potrivit Agerpres.

"Guvernul s-a înşelat crezând că producţia locală va merge pas la pas cu cererea", a subliniat Cristian Păun, în condiţiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate.

Deficitul balanţei comerciale în anul 2017 a fost de 13 miliarde de euro, cu 3 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în 2016, conform datelor INS. Anul trecut exporturile FOB au însumat 62,6 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 75,6 miliarde euro.

În pofida disparităţilor mari între oraşe şi sate, românii se pot bucura de o dublare a salariului minim între 2013 şi 2017, de la 700 până la 1.450 de lei (157 la 319 euro). Însă productivitatea nu a crescut la fel de mult, ceea ce a afectat competitivitatea companiilor, susţin angajatorii.

Fitch: Riscul supraîncălzirii

În loc să felicite ţara cu cel mai slab nivel de viaţă din UE, după Bulgaria, instituţiile internaţionale şi-au înmulţit avertismentele.

Una dintre acestea este agenția de evaluare financiară Fitch Ratings

"Cabinetul Vioricăi Dăncilă a prezentat programul său de guvernare, care include propuneri pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim şi a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020, creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public, exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi eliminarea impozitului pe dividende", se arată într-un comunicat transmis recent de Fitch.

"Programul readuce în discuţie o propunere de reducere suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale. Încă trebuie elaborate legi pentru aceste măsuri", menționează documentul citat.

Oficialii Fitch mai spun că politica fiscală pro-ciclică a sprijinit creşterea, dar a sporit riscul supraîncălzirii economiei.

Un impuls fiscal solid a contribuit la creşterea economiei, al cărei motor a fost consumul robust. PIB-ul României a urcat anul trecut cu aproape 7%, cel mai ridicat nivel din UE.

"În timp ce economia operează peste capacitate, noi măsuri de relaxare fiscală riscă să sporească dezechilibrele macro-economice, majorează potenţial presiunile inflaţioniste, slăbeşte competitivitatea şi adânceşte deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016", apreciază agenţia de evaluare financiară.

CE: Consumul, motor principal

Nici Comisia Economică nu pare foarte încântată de cel mai puternic avans economic din UE.

"Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv", au declarat reprezentanţii CE.

Aceasta în condiţiile în care necesităţile unei ţări cu 20 milioane de locuitori sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educaţie şi transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi şi o reţea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, faţă de 78 km/h în 1990.

BERD: Inflaţie record

La rândul său, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat un avertisment faţă de creşterea deficitelor ca urmare a acestor majorări a cheltuielilor, evocând spectrul unei supraîncălziri a economiei.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,3% în luna decembrie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

"Tendinţa se va menţine în 2018", a avertizat Matteo Patrone, director regional BERD pentru România şi Bulgaria.

Fluxul de știri
0