BUCUREȘTI, 6 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, dată fiind creșterea semnificativă a costurilor pentru afaceri și autorități, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană.
Totuși, mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă și, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură țintită cu scop limitat, precizează studiul. În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăși beneficiile colectării mai bune a taxei pe valoarea adăugată (TVA).
"Concluziile studiului arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori și mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părți. Ar fi de așteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor și instabilitate fiscală", a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.
Impactul estimat pentru România
Studiul Deloitte analizează șapte opțiuni privind aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA atât în actualul regim de TVA, cât și în varianta modificării acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinației. În ambele scenarii — regimul actual și cel definitiv —, opțiunile acoperă diverse tipuri de tranzacții (între persoane impozabile — B2B, între persoane impozabile și consumatori — B2C, între persoane impozabile și guvern — B2G), precum și diverse metode de plată (transferuri electronice, prin carduri, în numerar).
Avantaje și dezavantaje
Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei și a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arată că este de așteptat ca diferența dintre TVA colectată și cea potențial a fi colectată (gap) să scadă agregat la nivelul UE între 27% și 56%, în funcție de opțiunea aleasă. Cele mai mari reduceri ar avea loc în cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsă în tranzacțiile intracomunitare).
Principalul dezavantaj ar fi că aplicarea la scară largă a mecanismului este însoțită de costuri ridicate pentru afaceri și instituțiile publice întrucât ar conduce la modificări semnificative ale fluxului de numerar. Astfel:
➢ Autoritățile ar resimți un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, între 10,8 mld euro și 25,2 mld euro la nivel agregat în UE, dacă mecanismul ar fi aplicat în timp real pe tranzacții, și nu ulterior, la o anumită perioadă (lunar, trimestrial, așa cum este în România, de exemplu).
➢ În schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (între 16,9 mld euro și 39 mld euro la nivel agregat în UE, în funcție de opțiunea aleasă) într-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.
➢ Rezultă că beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finanțare.
Implicațiile pentru fiecare afacere depind foarte mult de numărul de tranzacții realizate, de mărimea acesteia și de sectorul de activitate. Costurile administrative pot fi reduse prin creșterea automatizării sistemului (plăți defalcate automatizate, facturare electronică etc).
Mecanismul plătii defalcate (split) a TVA presupune deschiderea unui cont separat de TVA, diferit de contul curent, și este aplicat din 2018 de către firmele cu publice și private aflate în insolvență sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii având posibilitatea de a opta pentru aplicarea sistemului. Astfel, pentru tranzacții cu alte firme private ce aplică sistemul, a fost necesară deschiderea unui asemenea cont la bancă sau la trezoreria statului.
