BUCUREȘTI, 6 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Indicele Dow Jones Industrial Average, care urmăreşte cele mai importante 30 de companii listate pe bursele din SUA, a scăzut dramatic în cursul ședinței de tranzacționare de luni, pierzând 1.600 de puncte, anunța Wall Street Journal la 3.30 ora New York-ului, ora 22 ora României.
Jumătate de ora mai târziu, indicele mai recuperase din declin, dar diferența față de ședința precedentă rămânea ridicată, 1.100 de puncte, cel mai mare declin înregistrat vreodată într-o singură zi.
Total neașteptat. Cu nici trei săptămâni în urmă, mai precis la 16 ianuarie, Dow Jones depășea, pentru prima dată în istorie, pragul de 26.000 de puncte. Președintele Donald Trump era "pe cai mari" și vedea în acel succes o confirmare a viabilității politicilor sale.
Analiştii se aşteaptau la o evoluţie bună a economiei americane şi în 2018, după ce Congresul a adoptat recent marea reformă fiscală promisă de Trump.
Democrații iritați
Republicanii susțin pachetul de reduceri de taxe pentru companii, IMM-uri şi persoane fizice, pe motiv că acest pachet va stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
În schimb, democraţii, care se opun în unanimitate proiectului legislativ, afirmă că reforma fiscală avantajează corporaţiile şi persoanele înstărite, va majora datoria SUA cu 1.500 miliarde de dolari în următorul deceniu, şi va adânci şi mai mult inegalităţile dintre bogaţi şi săraci.
Dar de la 16 ianuarie și până acum s-au mai întâmplat fapte.
Janet Yellen, dezamăgită
Căderea Wall Street-ului de luni a venit la numai câteva ore după ce Jerome Powell, persoana aleasă de Donald Trump pentru postul de preşedinte al Rezervei Federale americane, a intrat oficial în funcție. Powell, republican moderat şi jurist de profesie, a depus jurământul și a rostit o alocuțiune în care a insistat asupra tradiţiei de non-partizanat politic a băncii centrale a SUA.
Mișcarea nu a fost însă deloc pe placul lui Janet Yellen, fostul șef al Fed, numită în funcție în 2014, pe timpul Administrației Barack Obama (Partidul Democrat). Yellen s-a declarat "dezamăgită" că nu a fost reconfirmată pentru al doilea mandat de patru ani.
Luni dimineață, încă de la debutul zilei de tranzacționare, apăruseră semne de slăbiciune. Bursa de pe Wall Street a deschis şedinţa în scădere, indicele Dow Jones Industrial Average s-a depreciat la primele ore cu 0,78%, ajungând la valoarea de 25.322,54 puncte, cu 198,42 puncte mai puțin faţă de nivelul înregistrat la închiderea şedinţei precedente.
Analiștii considerau că scăderea se produsese în condiţiile în care investitorii estimează că Rezerva Federală va fi nevoită să majoreze rapid dobânzile, după ce randamentul la obligaţiunile de stat pe 10 ani a atins cea mai ridicată valoare din ultimii patru ani.
Draghi, supărat pe Mnuchin
Între timp, dolarul parcurge o perioadă nefastă. Chiar luni, 5 februarie, bancnota verde a avut, de exemplu, cea mai slabă cotație în raport cu leul românesc din ultimii trei ani: 3,7170 lei.
Încă din 25 ianuarie, dolarul american atingea cel mai scăzut nivel față de monedele mondiale majore începând din 2015. Asta după ce secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat, adresându-se Forumului Economic Mondial de la Davos, că un dolar mai slab "este bun pentru noi, deoarece are legătură cu comerțul și oportunitățile".
Într-adevăr, o monedă locală slabă avantajează exportatorii, dar nu și persoanele de rând, care își primesc salariile în această monedă.
Indicele ICE Dolar SUA, care măsoară moneda americană în raport cu un coș de șase valute rivale, a scăzut cu 1%, până la 89.245 după discursul lui Mnuchin, ajungând sub 90 pentru prima dată din decembrie 2014.
Președintele Băncii Central Europene (BCE), Mario Draghi, a criticat imediat declarația de la Davos. Fără a-l menţiona în mod expres pe Steven Mnuchin, Draghi a precizat că moneda euro s-a apreciat şi din cauza "utilizării unui limbaj în discuţiile cu privire la cursul de schimb care nu corespunde cu termenii conveniţi între partenerii internaţionali". Un euro mai puternic îngreunează eforturile BCE de a stimula creşterea preţurilor în zona euro, pentru că face exporturile din zona unică mai scumpe, iar importurile mai ieftine.
Care sunt cauzele prăbușirii?
Care să fie explicația prăbușirii bursei americane? Punând toate acestea cap la cap, observăm că Administrația Trump a reușit să înfurie nume grele ale finanțelor mondiale și nu e exclus că aceste nume grele să fi ripostat într-un fel sau altul, pe criteriul "dacă tu ne-ai încurcat socotelile, lasă că îți încurcăm socotelile".
Partidul Democrat, cu mare influență pe Wall Street, nu agreează politicile fiscale votate în Congresul SUA. Și nici decizia lui Trump, de a-l numi pe Powell în locul lui Yellen la conducerea Fed, nu le-a căzut prea bine democraților.
Cei din vârful Uniunii Europene au acuzat și ei, prin vocea lui Draghi, "tactica" nu tocmai ortodoxă, aplicată și declarată de Mnuchin în jocul dolar-euro.
Dar dacă ne gândim că e posibil că picajul Dow Jones să fi fost rezultatul unei intervenții în zona obligațiunilor de stat americane, atunci putem vedea și cauze din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit datelor Trezoreriei SUA, cele mai mari dețineri de bonduri le au investitori din China (1.177 miliarde de dolari în noiembrie 2017) și Japonia (1.084 miliarde de dolari).
Dar acestea sunt simple presupuneri. Rămâne să așteptăm noi declarații pe temă, precum și evoluția indicilor bursieri.
