Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

"Armata" milioanelor de români neintegrați social

© Sputnik / Руслан Кривобок / Accesați arhiva multimediaȘomaj, șomeri, căutarea unui loc de muncă
Șomaj, șomeri, căutarea unui loc de muncă - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Numărul celor care nu au loc de muncă și nici nu primesc ajutor de șomaj rămâne la o cotă ridicată.

BUCUREȘTI, 31 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Rata şomajului a fost de 4,6% în decembrie 2017, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (4,7%), potrivit unui comunicat publicat miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,6% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,7% pentru luna decembrie 2017 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 2,7% în cel al femeilor).

Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.

People queue outside an unemployment registry office in Madrid. (File) - Sputnik Moldova-România
Societate
Rata șomajului în UE, la un nivel record din ianuarie 2009 încoace

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna decembrie a anului 2017, a fost de 435.000 persoane, în scădere atât față de luna precedentă (443.000 persoane), cât și față de aceeaşi lună a anului anterior (493.000 persoane).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,6% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie 2017.

Cel mai recent raport al Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) indică o rată a șomajului, la sfârșitul anului 2017, de 4,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât cea raportată miercuri de INS. O diferență nesemnificativă.

Potrivit datelor CNP, populația ocupată civilă medie este de circa 8 milioane de persoane, iar numărul mediu de salariați, de 4,9 milioane de persoane.

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Adunând numărul salariaților cu cel al șomerilor, rezultă un total de aproximativ 5,3 milioane de persoane. Scăzând această cifră din populația ocupată civilă medie, aflăm că aproximativ 2,7 milioane de români nu sunt nici angajați nici șomeri. Ei reprezintă 34% din populația ocupată civilă medie.

Poate că printre aceștia a mai "scăpat" și câte un pensionar de vârstă care a mai muncit pe undeva să-și rotunjească veniturile. Dar dacă ne uităm la populația totală a țării, observăm că potrivit ultimului recensământ, numărul românilor între 15 și 64 de ani depășește 15 milioane. Desigur, mulți dintre ei lucrează în străinătate, deci trebuie scăzuți din ecuație. Cert este că numărul românilor neîncadrati într-o formă legală de muncă sau șomaj se ridică la ordinul milioanelor.

Aceștia primesc diferite forme de ajutor social (venit minim garantat, ajutor pe caz de boală etc), muncesc la negru ori trăiesc din ce le oferă familia și cei apropiați.

Pentru șomeri există, cel puțin teoretic, programe destinate găsirii unui nou loc de muncă sau recalificării. Despre "armata" milioanelor de români fără acte de muncă sau șomaj, nu știm mare lucru.

Din când în când mai citim pe Internet sau vedem la televizor câte un reportaj cu un primar care îi pune pe beneficiarii de ajutor social (circa 250.000 de familii după datele Ministerului Muncii) să presteze diferite servicii în folosul comunității — salubritate, plantări de flori sau copaci etc. Mai sunt prezentate și cazuri de "îndărătnici" care nu vor să muncească deloc, renunțând la bani, numai să nu pună umărul la treabă.

Dar nu există niciun program articulat, concret, la nivel național, care să se ocupe de integrarea acestor persoane. Asta deși avem la guvernare un partid (declarat) de stânga.

Fluxul de știri
0