BUCUREȘTI, 30 ian — Sputnik. Debutul acțiunilor militare a fost anunțat de Marele Stat Major turc pe 20 ianuarie. Ankara a declarat că intenționează să elibereze regiunea siriană de teroriști, adică vizează doar pozițiile militanților kurzi. Dar partea adversă vorbește despre atacuri asupra localităților și 59 de civili uciși.
La efortul turc s-au alăturat și detașamentele Armatei Siriene Libere.
Afrinul este un teritoriu din nordul Siriei, cu o populație 450.000 (date de până la războiul civil), în majoritatea lor kurzi. Ei au rezistat, cu doi ani în urmă, în fața expansiunii ISIS, menținând ”o insulă sercurizată”. Mai mult, au preluat controlul asupra unor zone alăturate.
Refugiații din Idleb și Alepo au ridicat cifra populației la circa 1 milion de oameni.
Turcia, încă de pe atunci, s-a arătat preocupată de perspectiva apariției unei enclave ostile, de-a lungul frontierei sale de sud. Prin preluarea orașelor Jarablus, El-Bab și Azaz, teritoriul subordonat curzilor a fost scindat, Afrinul rămânând izolat.
În prezent el este, practic, încercuit de armata turcă și aliații ei, unicul culuar se menține pe direcția sud-est.
Mai multe surse vorbesc despre faptul că Rusia a purtat negocieri cu kurzii și le-a propus să recunoască autoritățile centrale de la Damasc. Chiar după ce a primit un refuz, Moscova asigură retragerea populației civile din Afrin și aprovizionarea ei cu alimente.
Semnificativ este că săptămâna trecută, în sfârșit, kurzii au cerut ajutorul Damascului în protejarea zonelor frontaliere ale regiunii contra ofensivei turce.
Pentru Ankara este foarte important de a cuceri Afrinul pentru a-și spori influența în Siria, mult mai redusă decât a altor actori.
"O eventuală preluare a Afrinului ar crea o zonă destul de mare de securitate de-a lungul frontierei turce. Ankara ar putea spune atunci că și-a îndeplinit rolul în Siria prin crearea unei entități teritoriale stabile ", consideră Kirill Semenov, membru al Consiliului rus pentru afaceri internaționale.
Totodată, potrivit experților militari, între 50.000 și 100.000 de luptători din diferite grupări s-au adunat treptat în Idleb. Și se poate anticipa că, la un moment dat, toată această forță extrem de motivată și instruită va începe să acționeze. Întrebarea este cum. Și pe ce vector.
În nord-vest, provincia Idleb se învecinează cu Turcia.
În sud-vest și sud-est este linia de contact cu armata siriană. La 50 km de provincie se află baza aeriană rusească Hmeimim.
În nord, Idleb se mărginește cu enclava kurdă Afrine.
Potrivit analizelor, Rusia ți Siria, în ultimă instanță, au avut o alternativă: a nu se opune ofensivei turce în Afrin sau a se aștepta ca forța din Idleb să pornească spre Latakia, Alepo sau Hama.
Cât prevește rezultatele militare ale operațiunii ”Ramura de măslin”, ele, în pofida declarațiilor belicoase de la Ankara, nu sunt strălucite. Au fost luate sub control cîteva culmi dominante și o serie de sate, fără o pătrundere în adâncul terotiriului.
”Turcia nu a pregătit ofensiva cum se cuvine și s-a împotmolit”, opinează expertul militar rus Vladimir Evseev citat de Sputnik France.
