BUCUREȘTI, 30 ian, Sputnik — Dragoș Dumitriu. Cabinetul Viorica Dăncilă a renunţat la serviciile Serviciului de Protecţie şi Pază. Situația trece dincolo de limita legii, miniștrii utilizând serviciile jandarmilor — iar ofițerii SPP pot deveni victime colaterale. Acesta e, pe scurt, cazul — și e legat direct de subiectul zilei.
În contextul acuzaţiilor aduse de liderul PSD Liviu Dragnea, conform cărora s-ar fi încercat atragerea vicepremierului Paul Stănescu într-o combinație contra sa, s-a rostit numele șefului SPP, Lucian Pahonţu.
De fapt, numele lui Pahonțu a fost pomenit chiar în perioada crizei Tudose de Codrin Ștefănescu, ca fiind omul de la originea problemelor guvernamentale.
Azi însă, miniștrii — cu excepția lui Tudorel Toader — au renunțat la însoțitorii SPP, iar Viorica Dancilă a fost adusă la sediul Guvernului cu o mașină a Jandarmeriei. Faptul în sine poate fi o încălcare a legii 191/98, deoarece numai SPP poate asigura paza demnitarilor, jandarmeria având atribuții și pregătire în paza clădirilor, în principal. E drept că unități din MAI au pregătire și chiar participă la concursuri internaționale privind paza persoanelor, însă responsabilitatea protecției demnitarilor, ca persoane, conform legii, este a SPP.
Dar, problema pare a avea o încăcătură de altă natură, cel puțin conform lui liviu Dragnea și a secretarului general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu.
„Am vorbit în ultimul an de implicarea SPP-ului și a domnului Pahonțu în chestiuni care țin de politică: demnitari care sunt monitorizați, o bază de date care se strânge la acest domn", a declarat Codrin Ștefănescu la Antena 3.
"În momentul în care acest SPP, în loc să asigure siguranța unor demnitari, se ocupă prin a monitoriza și a spiona demnitarii și a trimite informații unui singur om care face analiză pe ele, nu este în regulă", a motivat Codrin Ștefănescu decizia de a se renunța la serciviile SPP.
Sursa acestor informații ar fi, conform lui Ștefănescu, chiar "ofițeri SPP". Dar, până în prezent, nu a fost produsă nicio dovadă în acest sens.
Revenind la aspectul legal al situației, demnitarii care renunță la protecția SPP trebuie să întocmească un document în acest sens, altfel ofițerul însărcinat cu paza poate fi găsit vinovat de orice i se întâmplă demnitarului. În document, demnitarul trebuie să precizeze și perioada în care renunță la SPP.
Nu s-a comunicat dacă până acum s-au transmis către SPP asemenea documente.
"Există afirmații ale liderilor PSD care îl fac vinovat pe Iohannis de situație, inclusiv că el ar fi în spatele presupusei acțiuni care l-ar fi implicat pe Paul Stănescu", a comentat Radu Tudor, analistul militar al Antena 3, postul la care a fost lansată acuzația de către Liviu Dragnea.
În opinia lui Radu Tudor, "războiul pornit de Liviu Dragnea cu directorul SPP este de fapt, o componentă colaterală a stării uriașe de tensiune dintre liderul PSD și președintele Klaus Iohannis".
Pe de altă parte, afirmația pare lipsită de logică, atât timp cât Dragnea sau PSD nu ridică problema oamenilor de informații din jurul lui Iohannis, persoane cunoscute pentru relația cu cel pe care Dragnea îl numește "dușmanul său" — George Soros. Este vorba de șeful SRI, Eduard Hellvig, dar și de mai vechiul protector al acestuia, șeful de facto al Comunității Naționale de Informații, Constantin Dudu Ionescu.
"Este posibil ca Liviu Dragnea să fie victima unei intoxicări pentru sporirea stării sale de tensiune, de suspiciune și reacție necontrolată", comentează Radu Tudor pe blogul personal. "Cei care au pus la cale aceasta operațiune ar avea exact asta în vedere: deschiderea unui nou front de confruntare, de care Dragnea nu are nevoie acum și amplificarea elementelor de suspiciune la vârful PSD, care să ducă la relații nefuncționale între lideri cu relații vechi".
În trecut apăruse și numele lui Niculae Bădălău în mesajele care ar proveni de la conducerea SPP, afirmă analistul. Schema pare cam simplistă, greu de crezut că lideri experimentați în jocuri de culise, așa cum sunt Stănescu și Dragnea ar cădea în asemenea capcane.
Dar, dacă Stănescu a văzut înregistrări sau alte probe concrete, iar discuția cu Dragnea nu ar fi fost o „destăinuire", ci ar fi fost pe un ton de reproș? Orice e posibil, iar discuțiile continuă, deocamdată doar la nivel de supoziție.
Iar un aspect poate fi motiv de anchetă parlamentară. În momentul de față, SPP are și capabilități informative, dar în privința atribuțiilor legale — aici apare o problemă. În acest sens, ce legături există între conducerea SPP și Comunitatea Națională de Informații? În plus, experiența protocoalelor SRI — DNA te poate duce cu gîndul și la alte protocoale informativ-operative.
Cert este că, dincolo de speculații, paza premierului fiind de nivelul CSAT, orice modificare în acest sens trebuie discutată în organismul suprem de apărare, acolo unde se pot prezenta și probe — nu la posturi TV. De aceea, ipoteza mea este că Liviu Dragnea, unul dintre cei mai experimentați politicieni, nu a făcut declarațiile „intoxicat" fiind, ci cu un scop anume. Care e acela? Voi reveni…
