BUCUREȘTI, 29 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Apelând la clinicile private, lucrătorii au și avantaje de natură fiscală.
Bugetele de beneficii pentru angajații marilor companii din România direcționate către domeniul sănătății au crescut în 2017 de aproape 5 ori comparativ cu comparativ cu anul precedent, potrivit platformei de profil BenefitOnline.ro.
Beneficiile deductibile fiscal din zona de sănătate (abonamente, pachete individuale sau asigurări) au avut o evoluție pozitivă față de anul precedent, de la circa 160.000 lei în 2016 la peste 750.000 lei în 2017.
"Acest lucru este explicabil prin faptul că, deși majoritatea companiilor asigură angajaților un abonament medical ca beneficiu fix, angajații își fac suplimentar achiziții de servicii suplimentare (top-up-uri) de la același furnizor medical sau chiar asigurări de sănătate și pachete stomatologice care sunt mai scumpe, dar au și mai multe acoperiri suplimentare", a declarat Stelian Bogza, director comercial la BenefitOnline.ro
Valoarea medie lunară a unui beneficiu de sănătate plătit din bugetul companiei prin platforma de beneficii este de circa 27 lei. Atunci când angajații plătesc direct cu banii personali, valoarea medie a unui pachet de servicii medicale crește la aproximativ 107 lei. Cea mai mare sumă cheltuită de un angajat pe un serviciu medical a fost de 4.950 lei, reprezentând un pachet de naștere.
Platforma a administrat anul trecut bugete de beneficii de circa 46 milioane lei de la peste 150 de companii ce au însumat mai mult de 52.000 de angajați.
Organizațiile profesionale acuză Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) că lasă milioane de români fără medici de familie.
Această "migrație" a angajaților către zona privată de servicii medicale se întâmplă în condițiile în care sistemul de stat dă semne de slăbiciune. La începutul anului a izbucnit un conflict între medicii de familie și instituțiile de stat care coordonează aceast domeniu. Motivul? Nu au fost semnate la timp documentele necesare derulării activității.
"Considerăm că intenţia CNAS de a nu mai continua semnarea actelor adiţionale arată o iresponsabilitate uriaşă faţă de starea de sănătate a populaţiei şi o neîndeplinire a obligaţiilor legale pe care le are atribuite de lege! În condiţiile în care casele judeţene de asigurări de sănătate nu au notificat furnizorii de servicii medicale privind intenţia de a nu mai prelungi perioada de semnare a actelor adiţionale de prelungire pentru trimestrul I al anului 2018 a contractelor încheiate de furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate, considerăm că se încalcă grav legea şi se arată dispreţ faţă de aproximativ 4,5 milioane de români care au rămas fără medici de familie prin decizia iresponsabilă a CNAS", arăta un comunicat de presă transmis, în primele zile ale lui 2018, de Societatea Naţională de Medicina Familiei.
La rândul său, CNAS a anunţat că până la încheierea perioadei de prelungire a contractelor cu casele de asigurări de sănătate, peste 75% dintre medicii de familie au semnat actele adiţionale. Cei care nu au semnat contractele vor putea semna, cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) de care aparțin, contracte cu durata determinată (până la 31 martie), ce vor putea fi încheiate la o dată anunţată ulterior.
