BUCUREŞTI, 20 ian — Sputnik, Georgiana Arsene. „Moldova nu-i a mea, e a urmaşilor, urmaşilor voştri" ar spus Ştefan cel Mare când a lăsat-o „moştenire" peste veacuri.
A lăsat o ţară, dar nu şi evidenţele contabile, astfel că, la ora actuală, nu ştim de unde îşi finanţa domnitorul războaiele.
Revista Historia a decis să nu lase încă un mister al istoriei nerezolvat, aşa că a pornit să investigheze sursa provenienţei banilor lui Ştefan cel Mare.
„Nu avem nici situaţii ale bugetului şi nici informaţii care să ne îngăduie o reconstituire a volumului activităţii economice", scrie Bogdan Murgescu, autorul articolului.
Este de la sine înţeles că, în lipsa situaţiei contabile, autorul i ar fi vrut să o întrebe pe Vrâncioaia amănunte, ştiute fiind legăturile de afaceri dintre familia ei şi domnitor. Dar nici aceasta nu a fost de găsit.
Aşa că Murgescu utilizează metoda elaborată de istoricul Angus Maddison pentru reconstituirea produsului intern brut pe cap de locuitor. Se ajunge la fabuloasa concluzie că, în timpul lui Ştefan, PIB-ul ţării sale era „cam de 9 ori mai mic decât în România de azi". Nu că s-ar putea face comparaţie între o provincie şi toată ţara, dar asta e, să iasă, să nu dea cu virgulă.
Mult mai grav decât PIB-ul era situaţia demografică, spune autorul articolului, pentru că, atunci, oamenii trăiau mai mult la sate. În paranteză fie spus, pe tot parcursul materialului nu apare nici o referinţă bibliografică, fapt care ar putea să îl descalifice pe profesorul Murgescu.
Nici comerţul nu era cine ştie ce, chiar dacă Moldova era o verigă a vestitului „drum moldovenesc", iar domnitorul, care nu lăsase o declaraţie de avere, îi obţinea din taxele vamale, din dările indirecte impuse oraşelor, din vânzări de bunuri domneşti sau din prăzi şi topirea obiectelor din metal preţios.
Este inutil a analiza, cuvânt cu cuvânt, acest articol. Citirea sa îi relevă chiar şi unui copil de clasă primară faptul că textul este unul manipulator şi rău intenţionat. Nu poţi vorbi de războaiele duse de Ştefan fără a vedea alianţele pe care le făcea, deci, din capul locului, premisa de la care se porneşte este greşită.
Dar, cine ştie, e posibil să avem de-a face cu un articol din seria „demitizarea personalităţilor româneşti" (despre care Sputnik a mai scris), atât de promovată în cotidianul Adevărul.
Iar Historia face parte din Adevărul Holding, deci nimic nu ne mai miră…
