BUCUREŞTI, 18 ian — Sputnik, Doina Crainic. Toţi locuitorii din statul american Hawaii au primit, sâmbătă dimineaţă, pe telefoanele mobile, o alertă în care erau anunţaţi că o rachetă balistică va lovi statul în 30 de minute şi că „acesta nu este un exerciţiu".
Oamenii au fost îndemnaţi să se pună „imediat la adăpost", chiar dacă în Hawaii nu există astfel de adăposturi. Abia după 38 de minute, autorităţile i-au informat public pe locuitori, pe platforma de telefonie, că este vorba de o alarmă falsă.
Este de neînţeles însă cum a fost posibilă o asemenea greşeală. Au apărut şi ipoteze în legătură cu falsa alarmă nucleară, cum că ar fi vorba fie de un experiment social, fie de o „campanie de PR" prin care poporul american să fie determinat să accepte noi politici privind armele nucleare, un „război nuclear «limitat»" (potrivit unor informaţii scurse în presă, ar exista un proiect în care militarii cer arme nucleare mai „mici", prin care să fie combătute Coreea de Nord şi Rusia), ultima ipoteză fiind avansată de publicaţia Moon of Alabama.
Totuşi e cumplit ceea ce au trăit locuitorii statului Hawaii în cele 38 de minute. Noi cum ne-am comporta într-o asemenea situaţie? Aceeaşi întrebare şi-o pune un editorialist de la publicaţia The American Conservative, Rob Dreher.
Acesta scrie că, după ce şi-ar aduna familia în sufragerie şi ar suna-o pe mama sa pentru a-i spune că o iubeşte, „este greu să-mi imaginez că am fi făcut altceva decât să stăm împreună în sufragerie şi să ne rugăm, încercând să rămânem liniștiți".
„Aș fi făcut tot posibilul să ne concentrăm pe rugăciune, cerându-i lui Dumnezeu să ne ocrotească, să ne ierte păcatele, mulţumindu-i pentru binecuvântările Sale, cerându-ne iertare unii de la alţii și străduindu-ne să ne pregătim sufleteşte pentru întâlnirea cu El. Ca să fiu sincer, nu aş fi strâns apă în cadă sau nu aş fi încercat să fac alte pregătiri pentru un astfel de dezastru. Nimic în acel moment nu ar fi mai important decât pregătirea pentru moarte", scrie editorialistul.
Voi cum aţi fi procedat?
