BUCUREȘTI, 16 ian — Sputnik, Daniel Nistor. A trecut mai bine de un an de la alegerile din 11 decembrie 2016, câștigate de coaliția PSD-ALDE. Deja vom avem al treilea premier. Cum ne situăm la capătul acestei perioade?
România e "tigrul Europei", a avut în trimestrul 3 din 2017 cea mai mare creștere economică din UE, de 8,6% (pe locul 2 fiind Letonia, cu 6,2%), potrivit datelor Eurostat. Pe întreg anul trecut, Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează un avans de 6,1%, probabil printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Investițiile străine directe (ISD) au crescut, în primele 9 luni din 2017, la 4,4 miliarde de euro, după ce în perioada similară a anului precedent se cifraseră la numai 3,7 miliarde de euro, indică datele Băncii Naționale a României (BNR). Astfel a fost depășit nivelul pe întreg anul 2016, de 4,1 miliarde de euro, cel mai mare după "vârful" din anul începutului de criză, 2008, când ISD s-au ridicat la 9,5 miliarde de euro, cotă greu de atins în următorii ani.
Această evoluție pozitivă nu îi bucură însă prea mult pe cetățenii de rând, care continuă să aloce cea mai mare parte din cheltuieli pe bunuri de folosință imediată și impozite, și prea puțin pe investiții. După cum arată o analiză publicată recent de Sputnik, românul mediu câștigă 290 euro pe lună, din care investește 2 euro.
Aceasta în condițiile în care guvernanții și-au permis să crească salariul minim lunar brut, de la 1.450 lei (nivel stabilit la 1 februarie 2017) la 1.900 lei, de la 1 ianuarie 2018.
Dar medalia are și un revers, cifrele pozitive generând o euforie riscantă. Economiștii semnalează că a crescut apetitul pentru consum și credit, fenomen destul de îngrijorător, având în vedere că dobânzile se pregătesc să crească, după ce BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 1,75% la 2%.
În aceste circumstanțe, rata inflației nu se va mai menține în teritoriu negativ, așa cum s-a întâmplat în 2015 (-0,6%) și 2016 (-1,5%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Banca centrală estimează o rată a inflației de 2,7% în 2017 și 3,2% în 2018. Cu alte cuvinte, cel mai probabil începem să ne îndreptăm către "vârful" de 4,0%, înregistrat în 2013.
Bun sau rău, acest bilanț de guvernare stă în umbra "spectacolului politic" oferit de PSD, un partid-mamut care își face opoziție singur, sub privirile perplexe ale partenerilor de la ALDE și ale adversarilor PNL, USR și PMP.
Fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a stat în funcție 6 luni, de la 4 ianuarie la 29 iunie 2017. Succesorul lui, Mihai Tudose, a depășit acest interval de timp, dar nu cu mult, astfel că în actualul mandat legislativ parcă s-a instituit un șir cu "premieri de jumătăți de an".
