BUCUREŞTI, 12 ian — Sputnik, Georgiana Arsene. Ministerul Afacerilor Externe punctează că declaraţiile lui Mihai Tudose privind Ţinutul secuiesc nu au valenţe anti-maghiare, ci punctează doar „necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept în România, stat unitar, suveran şi indivizibil", se arată în comunicatul de presă al MAE.
Tudose, acțiune gravă pentru România — sau regie cu ungurii. Caz pentru SRI >>>
MAE semnalează, însă, faptul că dezbaterea în spaţiul public referitoare la acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic s-au multiplicat în ultima perioadă, „culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie". Textul documentului poate fi accesat aici.
Declaraţiile vin după ce, azi dimineaţă, ambasadorul român în Ungaria, Marius Lazurcă, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe maghiar pentru a da explicaţii cu privire la declaraţiile lui Tudose.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus, în direct la Radio France International că premierul Tudose trebuie să îşi retragă declaraţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc.
„Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe", a declarat Kelemen Hunor.
Liderul maghiar a susţinut că în Uniunea Europeană, Mihai Tudose nu crede că va putea rămâne în funcţie pentru mult timp. El a subliniat că un om politic care face asemenea afirmaţii se decredibilizează.
Întrebat de ce partidele maghiare au semnat rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc abia în anul Centenarului Marii Uniri, Kelemen Hunor a răspuns că intenţia de semnare a fost în decembrie dar, din varii motive, obiectivul nu a putut fi atins.
„A fost o declaraţie în 1993, dacă nu mă înşel. Declaraţia de la Cluj, când toţi senatorii, toţi deputaţii UDMR şi-au asumat acest program politic şi aniversarea acelei Declaraţii de la Cluj era momentul oportun pentru a reitera aceste deziderate. Pe de altă parte, în acest an se aniversează şi 100 de ani de la Declararaţia de la Alba Iulia şi acolo există în acea declaraţie nişte promisiuni pentru comunităţile etnice, în cazul nostru, comunitate maghiară. Noi nu cerem altceva decât respectarea acelei Declaraţii", a susţinut Kelemen Hunor.
MAE dezaprobă provocările
Ministerul Afacerilor Externe susţine că sunt ignorate, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul maghiarilor de pe teritoriul nostru.
„MAE dezavuează orice provocări de această natură, mai ales în anul în care România îşi propune să sărbătorească Centenarul Marii Uniri într-un spirit de unitate, toleranţă şi respect reciproc între toţi cetăţenii săi, indiferent de etnia acestora", se arată în comunicatul de presă.
De asemenea, MAE şi-a exprimat încrederea că relaţiile dintre cele două state vor avea şi de acum înainte ca reper pilonii politico-juridici reprezentaţi de Tratatul politic de bază şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic pentru Europa în secolul XXI.
