BUCUREȘTI, 4 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Salariul minim brut pe economie a crescut la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018. Vechiul nivel, stabilit la 1 februarie 2017, era de 1.450 de lei.
Cele mai acute critici la această decizie guvernamentală vizează riscul ca sectorul privat să aibă de suferit. "Multe companii nu vor putea să plătească salarii atât de mari. Acestea vor face concedieri, astfel că vor pune presiune atât pe stat, care va trebui să susțină noii șomeri, cât și pe proprii angajați rămași la joburile lor, care vor prelua volumul de muncă al celor puși pe liber. E posibil ca unele multinaționale chiar să plece din țară" — consideră scepticii.
Apărătorii deciziei spun însă altceva: "Multinaționalele nu vor părăsi țara — câinele nu pleacă de la măcelărie. Aceste firme fac aici profituri mari, deci își vor permite creșterea salarială".
Bun, dar mai sunt și companiile private mici, care vehiculează mai puțini bani. Pentru ele, o majorare salarială de 450 lei/angajat poate fi o cheltuiala suplimentară apăsătoare, "letală" chiar.
Cât de mult contează fiecare dintre aceste categorii în radiografia jocului economic? Datele oficiale ne spun că fiecare categorie are importanța ei, ce nu poate fi neglijată.
Anuarul statistic al României 2016 ne arată, la pagina 138, structura personalului salariat pe clase de mărime ale întreprinderilor și forme de proprietate.
La sfârșitul anului 2015, în România lucrau 4,61 milioane de angajați, din care 1,22 milioane în sectorul public și 3,39 milioane în cel privat. Din acești 3,39 milioane de lucrători în firmele private, cele mai mari ponderi le aveau "extremele", respectiv firmele cu mai puțin de 50 de salariați — 1,25 milioane și cele cu peste 250 de salariați — 1,18 milioane. Restul angajaților (circa 960.000) se regăsesc la categoria firmelor având între 50 și 250 de salariați.
Potrivit celor comunicate până acum, marile companii nu resimt creșterea salariilor drept o problema gravă.
Retailerul Kaufland România, cu peste 14.000 de angajați și un profit de 167 milioane de euro, a dat chiar o lovitură de imagine. Pe fondul tuturor acestor controverse, lanțul de magazine a declarat că de la 1 ianuarie crește venitul minim pentru lucrătorii comerciali la suma de 2.800 lei brut pe lună. Deci un nivel minim impus de 1.900 lei nu afectează compania cu nimic.
De asemenea, gigantul petrolier Petrom și operatorul de pariuri sportive Superbet au anunțat că nu vor fi probleme cu salariile angajaților, încă din momentul când inititativa privind creșterea salariului minim fusese înaintată Guvernului de Ministerul Muncii, spre aprobare.
Dacă marile companii întâmpina problema mai ușor, nu același lucru putem spune despre afacerile mici, care nu dispun de aceleași resurse și potențial de profit. Acestea vor fi "lovite" destul de puternic, deoarece "șocul" de 31% creștere a salariului minim are cea mai mare amplitudine înregistrată în ultimii ani.
De exemplu, salariul minim a crescut în februarie 2017 de la 1.250 la 1.450 lei (cu 16%), în decembrie 2016 de la 1.050 la 1.250 lei (cu 19%), în iulie 2015 de la 975 la 1.050 (cu 7,7%), în ianuarie 2015 de la 900 la 975 lei (cu 8,3%), în iulie 2014 de la 850 la 900 lei (cu 5,9%).
În ianuarie 2003 salariul minim a urcat de la 175 la 250 de lei, cu 43%. De atunci nu a mai fost înregistrată o creștere atât de mare precum acest 31% de la 1 ianuarie 2018.
