BUCUREȘTI, 30 dec — Sputnik, Georgiana Arsene. Situaţie cel puţin interesantă acum, la sfârşit de an, când toată lumea se gândeşte să se retragă ca să petreacă. Şi aceasta deoarece Iulian Fota, directorul Colegiului Naţional de Informaţii, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, vorbeşte, într-un interviu pentru Ziare.com despre un eventual război cu ruşii şi despre ameninţările la adresa securităţii naţionale.
Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, îi dă o replică dură lui Iulian Fota. Dragomir îl acuză de manipulare care are drept scop abaterea atenţiei cetăţenilor de la problemele „adevărate" ale României de azi.
Iulian Fota transmite mesaje subliminale?
Cele mai puternice reprezentări geopolitice se leagă, aşa cum afirma cercetătorul francez Jean Sylvestre Mongrenier în lucrarea „Rusia ameninţă oare Occidenul?", „de moravuri, de mentalităţi şi de atitudini, adică de identităţi. În cazul Rusiei, simplul şi indispensabilul inventar de coordonate istorice, geografice şi culturale ale acestui stat-continent nu este deci de ajuns. Trebuie înţeles în ce mod aceste fapte din trecut şi prezent sunt integrate în schemele de gândire şi percepţie ale ruşilor". Op cit, pagina 84.
Vorbind despre principalele provocări ale anului viitor pe scena globală, Fota face afirmaţia potrivit căreia „Vechea ordine internaţională, liberală, occidentalizată, este deja în proces de destructurare sau de restrângere, ea urmând să fie înlocuită de una globală, pe care marile puteri să sperăm că o pot construi paşnic". Analistul introduce în această declaraţie două elemente divergente. Primul: vechea ordine mondială, aşa cum o vede el, era „liberală, occidentalizată". Când au început să se suprapună termenii de libertate şi Occident în mentalul colectiv? Încă din timpul Războiului Rece, atunci când Statele Unite ale Americii, sigure de susţinerea întregului Occident, au deschis un nou conflict, de data aceasta imaterial, virtual, dar extrem de puternic: unul al cuceririi minţilor. Mai exact, „al fabricării şi răspândirii de vise, dorinţe, sentimente, scări de valori care aveau treptat să umple minţile marilor mase populare. Din ambele tabere". Giulietto Chiesa, „Putinofobia Rusia contemporană şi angoasele Occidentului", pagina 57.
Al doilea element este cel al pericolului în care se află această lume liberă. Şi de aici porneşte, practic, întregul demers al lui Iulian Fota. Vechea ordine, spune acestea, „este contestată inclusiv în Europa" — ceea ce ar însemna, practic, că SUA încep să nu mai aibă „susţinerea întregului Occident" — „mai ales în Europa de Est, dar şi în Balcani, unde, alături de Rusia şi Turcia, mai avem şi China, pentru că Beijingul reclamă şi el o bucată de influenţă". Care ar fi scopul? Răspunsul vine tot de la fostul consilier prezidenţial: speranţa că ar putea „să profite de pe urma resurselor limitate ale UE sau ale Rusiei".
Teama fostului consilier prezidenţial este a „dezoccidentalizării sistemului global", pe fondul căreia se produce ascensiunea economică şi politică a Chinei, a Indiei şi a altor state nonoccidentale. Mă întreb dacă termenul de „neoccidental" se referă numai la poziţia geografică a statelor respective sau Iulian Fota încearcă să inducă opoziţia de termeni: occidental, libertate vs. neoccidental, limitare.
S-ar putea să nu se refere, însă, la poziţia geografică. Şi aceasta deoarece „reaşezarea" are drept consecinţă „remilitarizarea politicii externe".
România vs. ameninţările externe
Iulian Fota susţine că vigilenţa românilor trebuie să se îndrepte, şi în 2018, asupra Rusiei şi a acţiunilor ei, deoarece „Moscova va continua să acţioneze hotărât şi inteligent în vederea diluării influenţei Occidentului în zona noastră. Rusia va continua să fie anti-occidentală — din nou opoziţia termenilor, nota Georgiana Arsene —post imperială şi iredentistă".
Eurasia, în varianta rusă sau chineză, ar putea fi o oportunitate sau o ameninţare, mai spune acesta. Şi aceasta deoarece ne-am putea confrunta cu o nouă realitate geopolitică a Eurasiei, pe vector chinezesc, în regiunea Mării Negre.
Stăm bine, însă, pe zona militară, adaugă Fota, „mai ales acum, după importantele decizii luate de SUA şi NATO în favoarea noastră. Avem tancuri şi trupe americane la Constanţa, avem comandamente NATO şi prezenţă militară aliată".
Fota identifică probleme pe zona securităţii naţionale. El susţine că principalele ameninţări sunt spionajul, subversiunea politică, atacurile informaţionale, atacurile cibernetice sau terorismul care se derulează „acoperit" şi, prin urmare, sunt greu de atribuit. Voalat, Fota susţine că Rusia nu este străină de utilizarea unor astfel de tehnici. „Odată ce eficienţa unor astfel de arme a fost dovedită (iar aici trebuie să recunosc că Rusia ne-a ajutat cât a putut) ele vor fi tot mai utilizate."
Un alt punct nevralgic al României vine din zona participanţilor la jocul politic. Clasa politică este incapabilă să înţeleagă transformările produse la nivel global, „pe fundalul unei lupte politice interne sterile". El afirmă cu vehemenţă că, în România, securitatea naţională „este ignorată sistematic". „Dacă nu ar fi omniprezenta campanie de denigrare a unor instituţii de securitate naţională aproape că nu s-ar discuta public de domeniul asta. Deşi nu este dezbaterea pe care eu mi-o doresc".
„Domnul Fota continuă propaganda Securităţii 2.0!"
L-am contactat pe fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir, solicitându-i punctul de vedere cu privire afirmaţiile lui Iulian Fota privind „omniprezenta campanie de denigrare a unor instituţii de securitate naţională".
Daniel Dragomir spune că românii au ales calea pro-occidentală încă din decembrie 1989, iar acest drum se bazează pe parteneriatul strategic cu SUA. „Această viziune nu poate fi pusă la îndoială de nimeni, nici măcar de domnul Fota".
În ceea ce priveşte o posibilă agresiune împotriva României, Dragomir este de părere că „domnul Fota manipulează subtil". Şi aceasta deoarece, continuă Daniel Dragomir, orice agresiune împotriva suveranităţii ţării noastre, indiferent din partea cui vine, ar fi „o greşeală şi un act de agresiune împotriva NATO".
Care ar fi, însă, scopul acestei ieşiri la rampă a directorului Colegiului Naţional de Informaţii, acum, la final de an? „Domnul Fota continuă propaganda manipulatoare a Securităţii 2.0 încercând să abată atenţia, prin perfide insinuări de la problemele reale ale României de azi. Încălcările repetate ale Constituţiei, abuzurile unor instituţii de forţă împotriva cetăţenilor, ascultările în masă ale românilor, utilizarea ofiţerilor acoperiţi pentru a distruge adversari politici sau economici —acestea sunt adevăratele ameninţări împotriva României", a replicat Dragomir.
Vezi şi In prima linie
