BUCUREȘTI, 5 dec — Sputnik. În urma deteriorării stării sănătății (a fost diagnosticat cu leucemie cronică), la vârsta de 96 de ani, a plecat din viață pe 5 decembrie, ora 13.00, ultimul rege al României, Mihai I, informează Familia Regală.
Acesta s-a stins din viață la reședința sa din Elveția, alături de membrii Case Regale a României. Majestatea Sa a plecat fără a mai reuși să-și vadă realizat visul de-o viață: restaurarea monarhiei în România.
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, din căsătoria lui Carol al II-lea cu principesa Elena a Greciei și Danemarcei.
A crescut fără prezența tatăl său, care a făcut o alegere în favoarea unei aventuri amoroase cu Elena Lupescu, la doar un an de la nașterea lui Mihai. În anul 1923 Carol fuge cu amanta sa, iar după decesul regelui Ferdinand în anul 1927, Mihai este nevoit să preia tronul României la vârsta fragedă de doar 6 ani, sub protecția Regentei, formate din principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.
Titlul de rege îl deține doar trei ani. În 1930, Carol își amintește de calitatea sa de moștenitor al tronului și revine în țară. Mihai primește titlul de voievod de Alba Iulia.
La 6 septembrie 1940, sub presiunea legionarilor și generalului Ion Antonescu, Carol al II-lea este silit să abdice și fuge din țară, iar Mihai revine pe tronul țării, la vârsta de 19 ani. Rolul acestuia rămâne a fi unul nesemnificativ în viața politică a României, puterea politică fiind concentrată în mâinile șefului guvernului, Ion Antonescu.
Pe 23 august 1944, regele Mihai decide să-l demită pe Antonescu și să întoarcă armele împotriva Germaniei, alăturându-se coaliției antihitleriste. Chiar dacă acest eveniment e legat de un pas făcut de rege, ziua de 23 august este proclamată sărbătoare națională în perioada comunistă. De altfel, lovitura de stat realizată de regele Mihai a reprezentat și mai reprezintă un subiect de dezbateri aprinse în mediul academic și societate: unii tind să privească acest gest politic drept unul salvator pentru România, iar alții, dimpotrivă, ca o trădare a intereselor naționale. Apă la moară a dat și atitudinea neobișnuită a conducerii sovietice față de tânărul rege, care se pare că a fost simpatizat de Moscova. Mihai avea o relație de prietenie cu generalul sovietic Susaikov, cu care pleca deseori la vânătoare, iar în iulie 1945, Stalin l-a decorat pe rege cu Ordinul Victoriei, cea mai înaltă decorație din URSS.
În octombrie 1947, în timpul unei vizite la Londra, cu ocazia căsătoriei Elisabetei, face cunoștință cu Anne de Parma-Bourbon (de confesiune catolică), cu care se va căsători în iunie 1948, în ciuda refuzului Papei Pius al XII-lea de a accepta oficial această căsătorie. Papalitate a condiționat oferirea unei dispense cu botezarea viitorilor copii în rit catolic. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune, care ar contraveni constituției României.
Aparenta simpatie a Moscovei nu a putut salva monarhia românească. Pe 30 decembrie 1947, regele Mihai este forțat să abdice de guvernul condus de Petre Groza.
Se pare că totuși regele a păstrat o anumită relație pozitivă cu Moscova, pe care o vizitează cu ocazia paradei dedicate zilei de 9 mai, în anul 2005 (când Vladimir Putin i-a oferit medalia "60 de ani de la victorie") și 2010.
Viața din exil și istoria revenirii în țară
După semnarea actului de abdicare, regele este nevoi să-și părăsească țara pe 3 ianuarie 1948. Până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. În perioada aflării sale în străinătate, Mihai a fost nevoit să trăiască viața unui cetățean simplu, câștigându-și existența în calitate de fermier, pilot la compania aeriană "Lear Jeats and Co", antreprenor la companie de electronică METRAVEL sau broker la Bursa de pe Wall Street.
După înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, regele revine în țară pe 25 decembrie 1990, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale. În ciuda căderii regimului comunist, monarhul are parte de o primire rece: este oprit de poliție în drum spre mănăstirea Argeș și forțat să părăsească țara. Abia în 1992 guvernul României a permis lui Mihai să revină în țară cu ocazia sărbătorilor de Paști. Sosirea regelui provoacă un entuziasm printre români. Peste un milion de român ies pe străzile Bucureștiului pentru a întâmpina familia regală. Simpatia de care se bucure familia regală determină guvernul român de atunci să interzică din nou intrarea lui Mihai în România. Pe 7 octombrie 1994, regele este întors de la aeroportul Otopeni, fiind repoftit să urce în avion. Motivul oficial a constituit refuzul de a i se elibera viza de intrare (regele nu deținea cetățenia română). Regele Mihai redevine cetățean cu acte în regulă abia în 1997, după ce noul președinte de atunci, Emil Constantinescu, face un demers în acest sens.
Controverse legate de moștenirea tronului regal
Din căsătoria lui Mihai și Ana, s-au născut cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). Lipsa unui fiu, care ar putea moșteni coroana regală a României a ridicat o serie de obiecții asupra legitimității moștenirii titlului monarhic. Unicul reprezentant al sexului masculin, care puteau, teoretic, să pretindă la tronul României a fost nepotul regelui Carol al II-lea, Paul Lambrino, fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino, fiul nelegitim al regelui Carol al II-lea. Pentru a exclude pretențiile lui Lambrino la moștenirea titlul de rege, noul statutul al Casei Regale exclude toți fii nelegitimi al lui Carol al II-lea. În aceste condiții, regele Mihai oferă fiicei sale, Margareta, căsătorită cu fostul actor Radu Duda, titlul de Principesă Moștenitoare a României, aceasta fiind desemnată drept Custode al Coroanei Române și moștenitoare a tronului. Pe 10 mai 2011, regele Mihai anunță ruperea relațiilor istorice cu dinastia Hohenzollern, invocând decizia regelui Ferdinand de "a conferi un caracter național și independent Dinastiei și Casei Regale".
"La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României și Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârșit", se spunea în comunicatul de presă al Casei Regale.
