BUCUREŞTI, 5 dec — Sputnik, I. B. Într-o emisiune specială la Radio România Cultural, realizată cu ocazia acestei zile triste pentru români, au intervenit, prin telefon, mari oameni de cultură, printre care scriitoarea Ana Blandiana şi profesorii universitari, doctori în istorie, Ioan Aurel Pop, Ioan Scurtu şi Alexandru Zub.
Ana Blandiana a spus că, fără Regele Mihai, vom fi „mai singuri şi mai lipsiţi de dovezi".
„Era un personaj prin excelenţă simbolic, prin simplul fapt că rămăsese atât de drept, atât de onest şi, în acelaşi timp, în viaţă, în istoria pe care a trăit-o, era un miracol. Fără el vom fi mai singuri şi mai fără dovezi că miracolele sunt posibile. A fost întotdeauna o victimă. O victimă a istoriei, dar şi a tuturor celor din jurul lui. În felul în care reuşea să nu fie înfrânt exista într-adevăr ceva aproape magic", a declarat scriitoarea în cadrul emisiunii speciale la Radio România Cultural.
Academicianul Ioan Aurel Pop a subliniat că Regele Mihai I a reprezentat, de-a lungul vieţii sale şi mai ales în ultimele decenii, o instituţie şi că a făcut parte dintr-o dinastie „care a pus bazele modernizării României în secolele al XIX-lea şi XX".
Potrivit istoricului, Regele Mihai a fost ultimul şef de stat aflat în viaţă din perioada celui de-al doilea Război Mondial din întreaga lume.
„Regele rămâne o personalitate luminoasă a istoriei noastre, care ne-a dat speranţe şi, înainte de speranţe, ne-a dat fapte care demonstrează că i-a păsat de ţară mai mult decât orice alt lucru de pe lumea asta. Faptul că în ultima vreme ni l-am reînsuşit, faptul că în ultima vreme a trait şi în România şi Casa Regală a primit în România un statut onorabil reprezintă pentru România o ieşire spre onorabilitate", a spus Ioan Aurel Pop.
Marele istoric a adăugat că stingerea Majestăţii Sale „înseamnă apusul unei lumi" şi că depinde de noi dacă această „lume cu simbolurile ei luminoase va fi dusă mai departe de către generaţia noastră şi de către generaţiile care vor veni".
De asemenea, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu a afirmat că pierderea Regelui Mihai este cu atât mai dureroasă, întrucât dispare un simbol, fiindcă Regele „a fost un simbol al istoriei romanilor", iar stingerea sa din viaţă reprezintă „închiderea unei etape din istoria românilor". Istoricul este de părere că în următoarele etape nu va mai apărea o personalitate de o asemenea dimensiune şi prestanţă, fiindcă regalitatea a fost o instituţie prestigioasă în România şi „implicată în toate componentele vieţii politice, culturale, sociale şamd".
„Regele Mihai a fost foarte iubit de români, a fost în permanenţă un simbol. Dacă, din punct de vedere practic el nu a putut în prima domnie să realizeze ceva pentru că era minor, în a doua pentru că a venit ocupaţia sovietică, dar el a reprezentat de fiecare dată un simbol de corectitudine faţă de viaţa imorală a tatălui, care a părăsit calitatea de moştenitor, şi apoi faţă de ocupantul sovietic… Lumea se raporta la Rege ca la un simbol al rezistenţei şi a existenţei de sine stătătoare, independente, a poporului român", a declarat Ioan Scurtu.
Academicianul Alexandru Zub a afirmat că Regele Mihai a fost o personalitate care a acoperit aproape un secol întreg de istorie şi că poporul român trebuie să-şi mobilizeze energiile naţionale „folosind semnificaţia valorilor reprezentate de această mare personalitate a istoriei noastre".
„Regele Mihai s-a născut la câţiva ani de la Marea Unire şi a coincis cu o evoluţie întregă a naţiuni noastre care… a justificat prezenţa onorabilă in istorie a poporului român. E nevoie să reactivăm pentru toată lumea şi mai ales pentru noile generaţii acele valori care l-au definit pe Majestatea Sa Relege Mihai", a spus Acad. Alexandru Zub.
Acesta a adăugat că istoricii trebuie să lucreze pentru a nu înşela încrederea oamenilor în „capacitatea istoriografiei de a cunoaşte adevarul şi de a-l transmite", fiind vorba nu doar de transmiterea unor fapte goale, ci şi de semnificaţii, valori reprezentative şi definitorii pentru români.
În cursul zilei de mâine, 6 decembrie, va fi făcut public programul funerariilor.
Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi depus în Holul de onoare al castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea, la Curtea de Argeş. La ora 19, custodele Coroanei va face o declaraţie către ţară.
