Nicolai Costîrchin, pentru Sputnik Moldova
Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, care își petrece mult timp în arhive pentru a afla care este istoria ținutului nostru, a postat pe rețelele de socializare o informație interesantă.
„În anul 1817 Chișinăul era administrat doar de 5 funcționari publici…,… nu avea o administrație comunală; polițistul era totul pentru oraș și pentru locuitorii lui. Abia la anul 1817 se constituie o primărie din cinci membri de către naționalitățile mai numeroase din Chișinău în frunte cu un primar, „căpitanul slujbei moldovenești", Anghel Nour", scrie Ștefăniță.
Din surse oficiale cunoaștem că Anghel Nor s-a născut într-o familie care făcea parte din mica nobilime de moldoveni. A participat la războiul ruso-turc din anii 1806-1812 de partea Imperiului Rus, ajungând până la gradul de căpitan.
Anghel Nour a devenit primar al Chișinăului în urma alegerilor, acestea desfășurându-se foarte neobișnuit față de cele din zilele noastre, însă în perioada respectivă principiul era întru totul justificat pentru chișinăuieni. La întrunirile comunităților de moldoveni, ruși, bulgari, greci și evrei din oraș a fost ales câte un reprezentant în consiliul capitalei.
Fiind susținut de mareşalul regional al nobilimii basarabene Dumitru Râșcanu și de guvernatorul Basarabiei Scarlat Sturza, primarul Nour s-a ocupat intens de amenajarea Chișinăului, care în 1812 a obținut statutul de oraș. Pe parcursul anilor 1818-1819, la Chișinău se deschid primele localuri: cazinoul orășenesc și restaurantul „Hanul verde", iar în centrul urbei se construiesc primele mari case private. Este regretabil că majoritatea dintre ele nu s-au păstrat, iar cele care au mai rămas ajung într-un hal fără de hal din cauza indiferenței și a lăcomiei celor cu putere de decizie.
