BUCUREȘTI, 17 nov — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Poate cel mai important interviu din ultima vreme a fost prezentat aseară de Mihai Gâdea la "Sinteza zilei", invitatul său fiind celebrul actor Dan Puric. Departe de canoanele impuse în general de main stream media, Puric a lovit în tabu-urile zile: modelul "civilizațional" euro-atlantic și colonizarea României.
Mihai Gâdea a avut o atitudine discretă, preferând să lase invitatul, aflat într-o formă de zile mari, să se desfășoare plenar. În scurtele sale intervenții, cunoscutul moderator, teolog la bază, s-a axat pe ideea expunerii pericolului "intoleranței în orice formă", din păcare o caracterictică a perioadei actuale.
"Țara a fost făcută colonie", a spus Dan Puric. "ONG-urile cu ADN străin au încercat să distrugă ce e românesc. Acum sunt luați la șuturi eroii, martirii și sfinții. Statul este primul berbece care dărâmă din interior unitatea națională."
Dan Puric dă ca exemplu cazurile lui Mircea Vulcănescu — "o personalitate culturală a României, e pus sub semnul întrebării" — Rdu Gyr sau Valeriu Gafencu, care "sunt acum considerați criminali de război".
"Trăim într-o prostituție publică îngrozitoare, încrederea poporului în sine e distrusă", spune Dan Puric. "Un popor se atacă în arhitectura lui sufletească!".
Noi acum ne pregătim să serbăm Centenarul în condițiile în care Statul este primul berbece care dărâmă din interior unitatea națională, afirmă Dan Puric. "Statul dărâmă legal redutele alea sufletești.
"Există o dezbinare, dar mai este și o cernere. O cernere a unor oameni care vor să apere această glie, iar alții care se simt confuzați. Eu nu mă leg de piesele de șah care vor să dea mat poporului român. Mă leg de sirenele alogene care vor să ne distrugă".
Esența spirituală a mesajului lui Dan Puric este "Mi-e sete ca acest tineret să se întoarcă la Dumnezeu — libertatea fără Dumnezeu este primul pas spre sclavie", un concept pe care se bazează rezistența în fața asaltului contra României.
Modelele și valorile sunt distruse, intelectuali de azi îl desființează pe Eminescu, "avem intelectuali trădători de țară, am produs antiromâni". Urmează o întrabare firească: „Cui prodest această culpabilizare continuă a poporului român?"
"Țara trebuie făcută colonie și a fost făcută colonie", răspunde tot Dan Puric. "Controlul țării a fost preluat. Ce ne-a ținut pe noi 2000 de ani? Credința, limba noastră și cultura. Au început să ia la șuturi eroii, martirii și sfinții. Și în Biserică. Sunt două etape pentru distrugere: numai că ne schimbă ereditatea și memoria, ne schimbă mediul".
Nu ai voie să râzi de religia ta, de mama ta, spune Dan Puric, referindu-se la manifestările pseudo-artistice. Când începi să râzi de lucrurile sfinte, trecem la bășcălie, consideră artistul.
"Bășcălia este copilul comunismului, este antrenamentul pentru blasfemie: vă dau un exemplu: Charlie Hebdo. Când folosești o gamă mare de cuvinte urâte, rănești suflete. Umorul e de tip creștin, el trezește. Nu râde de oricine și de orice".
Prin aceste tip de umor, spune Dan Puric, al vulgarizării, al mitocăniei, "ei vor să distrugă structura sufletească a poporului român".
Lui Puric nu i-a scăpat nici conflictul de la Deveselu, între ciobanul care își paște oile în jurul bazei americane și oficialitățile militare. "Este replica pastorală a românilor pentru Deveselu", spune Puric.
„Știți care este replica pastorală a poporului român vizavi de cea mai recentă tehnologie americană? Oile unui cioban de la Deveselu, care dau peste cap rachetele".
În finalul magistralului interviu, care merită urmărit integral, Dan Puric a anunțat că, pe 28 noiembrie, va realiza un spectacol extraodinar la Sala Palatului, împreună cu celebrul interpret Nicolae Furdui Iancu. Spectacolul este sugestiv intitulat „Să se RIDICE ȚARA!".
"ActiveNews", partener oficial al evenimentului, scrie că "artistul Dan Puric va conferenția în stilul care l-a făcut unul dintre cei mai iubiți români, în timp ce Furdui Iancu va ridica în picioare Sala Palatului cu vocea sa tunătoare și va face să vibreze inimile cu cele mai iubite melodii patriotice, cântece de cătănie, balade, marșuri și cântece de dor".
