Vor fi demolate bisericile din România din considerente economice?

© Photo : Twitter / The Monks of NorciaBiserică distrusă în Italia, consecințele cutremurului
Biserică distrusă în Italia, consecințele cutremurului - Sputnik Moldova-România
Abonare
Vor ajunge bisericile din România să fie demolate din considerente financiare, ca efect al declinului demografic și secularizării societății, se întreabă analistul Bogdan Duca

BUCUREȘTI, 14 nov — Sputnik. Va ajunge și România în perioada în care bisericile vor fi demolate din rațiuni financiare, așa cum se întâmplă în Occident, în Franța sau Marea Britanie. Analistul Bogdan Duca consideră că un astfel fenomen poate ajunge și în țara noastră.

"Fenomenul acesta va lovi și România. Și o va face la fel, invocând un argument pragmatic: cel financiar. E relativ ușor să construiești și să întreții biserici cu finanțare de la bugetul local, de la cel central, plus susținerea credincioșilor.

"Dar va sosi momentul în care primele două surse se vor închide și nici a treia nu se va dovedi suficientă", scrie Duca într-un articol, publicat pe blogul său personal.

Chiar dacă nu va sosi un astfel de moment, consideră acesta, "va veni altul și mai periculos: acela în care statul își va impune ideologia asupra doctrinei Bisericii pentru că…o plătește, deci își permite să dea ordine".

Analistul revine la o problemă mai veche: finanțarea bisericii din România. Chiar și în condițiile unei susțineri parțiale din partea statului, autorităților locale și enoriași, unei parohii medii îi vine greu să se întrețină în condiții decente.

"Ba chiar te mai trezești și cu revolte ale credincioșilor că se percep taxe pentru serviciile liturgice, de parcă salariile preoților, dascălilor sau facturile bisericii se plătesc cu fum de tămâie, nu cu bani…", adaugă Bogdan Duca.

Acesta atenționează că în ciuda creșterii numărului parohiilor în orașe și mediul rural, românii se confruntă în continuare cu un declin demografic și „un proces de secularizare care duce la creșterea dezinteresului față de religios în societate".

"Dar câte sunt gândite pe logica sustenabilității și autonomiei financiare? Ce va fi când resursele se vor tăia?", se întreabă Duca, descriind un scenariu destul de sumbru:

"Va fi ca în UK sau în Franța: Se vor suprima parohii, se vor tăia din costuri, se va investi mai degrabă în parohiile cu potențial pastoral-misionar și se va renunța la cheltuielile inutile".

Drept exemplu, acesta scrie despre autofinanțarea bisericii franceze. Bugetul diacezei catolice din Nantes presupune finanțarea a 70 de parohii la o populație de 700 mii de locuitori. În arhiepiscopia ortodoxă a Tomisului există 254 de parohii la 500 mii locuitori.

„Fără să primească niciun ban nici de la statul francez, nici de la Vatican, ba chiar trebuind să dea bani atât statului (taxe și impozite) cât și Vaticanului, dieceza se administrează exclusiv din venituri proprii", notează autorul.

Potrivit lui, 269 de preoți sunt finanțați exclusiv din fonduri proprii, 159 de preoți pensionari care sunt întreținuți tot de dieceză, 8 seminariști pentru care dieceza plătește toate cheltuielile de studiu, 188 de angajați laici și 146 de animatori voluntari (în orice țară civilizată voluntariatul se plătește), cu acțiuni sociale și umanitare nu doar locale ci și în finanțarea unor misiuni africane.

"De aceea nu aș plânge neapărat soarta Bisericii din Franța. Ea se descurcă, contractată la realitățile concrete, reorientată social și misionar, interesată mai degrabă de mobilizarea și formarea continuă a credincioșilor reali, decât de iluzii demografice. Dar ce aș face ar fi să învăț din lecția Bisericii din Franța", conchide Bogdan Duca.

Fluxul de știri
0