BUCUREȘTI, 2 nov — Sputnik, Dragoș Dumitriu. "Ambasadori occidentali au făcut presiuni în 2012 pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi "într-o funcţie de vârf" în Ministerul Public", a susținut ieri fostul ministru al Justiţiei Titus Corlăţean.
Titus Corlățean a fost audiat ieri în Comisia SIPA, unde a explicat situația complexă și delicată în care a deținut portofoliul Justiției. În declarațiile sale, fostul ministru a acuzat presiunile făcute de fostul ambasador SUA, Mark Gittenstein, și pe omologul său olandez, Matthijs van Bonzel.
"Am tot respectul pentru poziția lui Titus Corlățean — Atât pentru că i-a pus la punct pe cei doi ambasadori (unii ar zice, probabil, că a fost astfel "anti-american"), cât și pentru că a comunicat public acest lucru!", a declarat deputatul Liviu Pleșoianu, membru al comisiei.
În relatarea aceluiași tip de demersuri pentru numirea Laurei Kovesi, Corlățean a declarat Comisiei că a fost sunat inclusiv de Traian Băsescu, la acea dată președinte. Corlățean afirmă că a fost sunat "pe numărul aghiotantului" pentru a fi invitat "insistent", la o discuție la Cotroceni. Corlățean susține că ar fi refuzat întânirea.
Traian Băsescu a avut o reacție care trădează o stare de emoție specifică ascunderii adevărului în spatele unui discurs agresiv. Băsescu recurge la insulte și atac la persoană împotriva lui Corlățean.
"Cred că fiind unul care o gaură în creier când e vorba de Băsescu, a simțit nevoia să pronunțe și numele meu", a spus Băsescu la "Digi24", fostul președinte adăugând — "În ceea ce mă privește, Corlățean minte".
Precizarea lui Băsescu "în ceea ce mă privește", deci decuparea din contextul afirmațiilor a propriei persoane, este o susținere a altei afirmații pe care a făcut-o ex-președintele în acest complicat caz: "Ambasadorii se duceau la cei care-i simțeau mai slabi de îngeri".
Mai mult, Băsescu se referă, neîntrebat, la faptul că la el "nu a îndrăznit niciodată vreun ambasador să vină, să-mi sugereze măcar", afirmație care poate fi pusă sub același semn al recunoașterii intervențiilor ambasadorilor.
La fel de interesant este că, exact cu o zi înainte de declarațiile lui Corlățean, Băsescu a avut o altă atitudine ciudată, solicitând Comisiei SRI amânarea audierii sale în cazul dezvăluirilor colonelului Daniel Dragomir.
Două chestiuni sunt necesar a fi luate în calcul — Titus Corlățean nu ar fi făcut niciodată acele afirmații la Comisia SIPA fără să se consulte, în prealabil (să ceară acceptul), unor lideri ai PSD, iar al doilea aspect — este imposibil ca Traian Băsescu să NU aibă "surse" în PSD, la vârf. Există deci toate șansele ca Băsescu să fi aflat de ce urma să expună Corlățean în Comisia SIPA, dar și alte persoane în zilele viitoare și să dorească "să mai aștepte o perioadă", cum spunea recent.
"Traian Băsescu a spus că sunt aspecte pe care dorește să le lămurim în cadrul comisiei, însă ne-a rugat să fim de acord ca domnia sa să mai aștepte o perioadă (…) că din experiența domniei sale încă vor mai fi lucruri care vor fi prezentate comisiei — a făcut referire inclusiv la Comisia de anchetă privind alegerile din 2009, dar spunea că sunt și vor fi elemente în plus care vor mai apărea în atenția comisiei și pe care dorește să le lămurească la venirea domniei sale", a declarat acum două zile șeful Comisie SRI, Claudiu Manda, preluat de Agerpres.
Desigur că rezultatele investigațiilor din Comisiile parlamentare converg către un caz complex — preșdinția Traian Băsescu, perioadă în care s-ar fi putu comite atât abuzurile anchetate, cât și transferul puterii din România către servicii, dar mai ales subordonarea față de "partenerul strategic".
