Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Tragic: Româncă s-a sinucis în Catedrala Sf. Pavel, Londra-mesajul ei de adio

© Photo : bridgesnotwalls.uk'Migrants Welcome Here' banner hanging over Westminster Bridge, London
'Migrants Welcome Here' banner hanging over Westminster Bridge, London - Sputnik Moldova-România
Abonare
O tânără româncă de doar 23 de ani a murit după ce s-a aruncat de la 30 m în interiorul Catedralei Sf. Pavel din Londra. Era o tânără foarte frumoasă şi urma să devină neurochirurg. Ce a transmis în scrisorile ei de adio. Ce spune familia ei şi poliţia legat de moartea sa tragică.

BUCUREŞTI, 17 oct — Sputnik. Lidia Drăgescu, o tânără româncă de 23 ani, care locuia în Romford, Essex, Marea Britanie, a avut parte de moarte violentă după ce s-a aruncat de la 30 m, din Galeria Whispering a Catedralei Sf. Pavel din Londra.

Era studentă la Medicină în ultimul an, urmând să devină neurochirurg. Era pasionată şi de patinaj artistic. Familia ei spune că era o tânără foarte frumoasă, cu suflet bun.

Paramedicii au fost chemaţi urgent la catedrală la ora 10.30, miercurea trecută, când tânăra s-a aruncat din domul catedralei din Londra, potrivit Daily Star.

Poliția din Londra a confirmat că nu există suspiciuni cu privire la moartea ei, iar un raport urmează să fie întocmit de medicul legist.

„A fost cea mai frumoasă persoană din lume. Inima ei era inocentă și bună, un suflet dintr-o altă lume. Era o studentă remarcabilă și o patinatoare talentată. Frumoasă, inteligentă și amabilă. (…) Întotdeauna ne punea pe primul loc. Pentru Lidia, lumea a fost un loc prea rău", a spus mama ei.

Familia mai spune că tânăra nu prea avea prieteni.

Membri din personalul Catedralei au declarat că au trăit un şoc când a avut loc incidentul, iar catedrala a fost închisă întreaga zi de 11 octombrie.

Studenta româncă avea în mână două bileţele de adio, potrivit telegraph.co.uk. În unul dintre ele, îşi cerea scuze mamei sale, spunând că se duce „într-o lume mai bună".

„Fac asta pentru mine, pentru a scăpa. De tot trecutul și prezentul care mă apasă", scria în unul din bileţelele de adio.

Ea a avut un mesaj chiar şi pentru cei care au asistat la tragicul incident.

„Îmi pare rău că v-am pus în situaţia de a vedea această întâmplare urâtă, vă rog să mergeţi și să vă bucuraţi de viaţa voastră", este mesajul celuilalt bileţel.

Mama ei a mărturisit că, atunci când se simţea singură sau tristă, tânăra mergea în catedrală, acesta fiind locul ei preferat din oraş, şi deseori urca în Galeria Whispering.

Potrivit medicului şi teologului rus Konstantin Zorin, printre cauzele sinuciderii, locul de frunte îl ocupă pierderea sensului vieţii, despărţirea omului de Dumnezeu, care este Izvorul sensului şi al vieţii. Sociologul Emile Durkheim, citat de Konstantin Zorin, a constatat că, în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, numarul sinuciderilor a crescut de 3 pana la 4-5 ori, în funcţie de ţară, şi că lipsa sensului vieţii, golul sufletesc, singuratatea interioară, slăbirea relaţiilor sociale, dezorientarea, anihilarea religiozităţii, şi nu dificultăţile vieţii (precum sărăcia, suferinţele trupeşti etc.), sunt cauzele reale care conduc la această tragedie.

Paradoxal, potrivit cercetărilor, tocmai în ţările bogate tot mai mulţi oameni mor din pricina singurătăţii. De asemenea, Durkheim considera religia o cale de profilaxie a suicidului. Şi Dostoievski, un profund cunoscător al naturii umane, spunea că ceea ce umple viaţa de sens este credinţa evanghelică în nemurirea sufletului.

Biserica Ortodoxă consideră sinuciderea un păcat capital şi o abatere gravă de la învăţătura Bisericii, un păcat împotriva Duhului Sfânt. Potrivit arhimadritului Timotei Aioanei, care a fost exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, acest păcat îl separă definitiv pe om de Dumnezeu.

„El este un păcat greu pentru faptul că orice stare de pocăinţă, orice întoarcere către Dumnezeu nu mai este posibilă din momentul săvârşirii acestuia. Acest păcat închide, pune o barieră între om şi Dumezeu, nu mai poate exista comunicare atâta vreme cât omul îi aduce ofensă directă lui Dumnezeu. Cei care-l săvârşesc nu mai au încredere în Dumnezeu, cad în păcatul deznădejdii, al necredinţei. Un creştin trebuie să privească cu evlavie, răbdare şi smerenie în stare de disperare, de apăsare, chiar dacă va fi să sufere toată viaţa printr-o boală, printr-o încercare, prin izolare ori umilinţe de tot felul. (…) Pe cel care în mod deliberat, voit, a săvârşit această faptă, greşind în faţa lui Dumnezeu, Biserica nu îl mai tratează ca pe un fiu iubit, pentru că nu a mai ascultat de ea. Biserica iartă pe toţi păcătoşii care se întorc măcar în ceasul din urmă", a declarat arhimadritului Timotei Aioanei pentru Ziarul Lumina.

Fluxul de știri
0