CHIŞINĂU, 10 oct —Sputnik, Octavian Racu. În anumite perioade ale istoriei, ruşii au jucat un rol important în formarea politică şi culturală a României. Mai jos vă prezentăm 10 personalităţi marcante de origine rusă, fără de care România ar fi incompletă.
Rusul care a contribuit la unirea Principatelor Române
Pavel Kiseleff (Pavel Kiseliov) — general rus, născut pe 8 ianuarie 1788, la Moscova și decedat pe 14 noiembrie 1872, la Paris. Între 1829 și 1834 a condus administrația militară a Munteniei, fiind și președinte plenipotențiar al divanurilor din Moldova și Muntenia. A contribuit substanțial la modernizarea celor două țări românești și la adoptarea Regulamentelor Organice. În afara faptului că aceste regulamente au reprezentat primele constituții, acestea au consfințit și crearea unei uniuni vamale între cele principale, care a reprezentat un prim pas spre unire. În calitate de ambasador al Rusiei la Paris (1856-1862), a sprijinit unirea celor două principate române. Astăzi, una din principalele șosele din București îi poartă numele.
Un rus, fondatorul serviciul de spionaj al armatei
Mihail Moruzov, născut pe 16 septembrie 1887, în satul Zebil, comuna Sarichioi, județul Tulcea, într-o familie de preoți cazaci-zaporojeni. A fost fondatorul și directorul Serviciului Secret de Informații al Armatei Române (SSI). Pe 5 septembrie 1940 a fost arestat din ordinul lui Ion Antonescu, fiind asasinat în închisoare Jilava de un grup de legionari pe 27 noiembrie 1940.
Regina Maria — simbol românesc cu pasiuni slave
Regina Maria, fiica ducesei Maria Alexandrovna Romanova, unica fiică a țarului rus Alexandru al II-lea. S-a născut pe 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia. A devenit a doua regină a României, fiind căsătorită cu regele Ferdinand I al României. Chiar dacă a fost născută în tărâmurile engleze, sângele slav al Romanovilor s-a manifestat prin eroismul, fidelitate și jertfa de sine în cele mai grele vremuri ale existenței statului român. S-a remarcat prin susținerea acordată soțului în perioada Primului Război Mondial, fiind supranumită în popor "mama răniților". A reprezentat România la semnarea Tratatul de la Versailles.
O voce din București după care mureau femeile din București și URSS
Petre Leșenco — unul din cei mai importanți interpreți ruși din perioada interbelică. S-a născut pe 2 iunie 1898, în Isaevo, Gubernia Herson, însă copilăria și-a petrecut-o la Chișinău. După unirea Basarabiei cu România, devine cetățean român în 1918. A debutat la București, iar apoi în alte capitale europene, fiind supranumit „rege al tangoului rusesc". La București a fost proprietarul barului Leșcenco de pe Calea Victoriei. Fiind rus, și-a dorit întotdeauna să-și vadă patria istorică, însă, în ciuda tuturor tentativelor, nu a mai reușit. Plăcile cu piesele lui au circulat mulți ani ilegal în întreaga Uniune Sovietică. În anul 1951, a fost arestat de sovietici, decedând în spitalul penitenciarului din Târgu Ocna. În 2013, în Rusia a avut loc premiera serialului TV despre viața și activitatea lui Leșcenco. Rolul personajului central a fost jucat de Konstantin Habenski (Leșcenco matur) și Ivan Stebunov (Leșcenco în tinerețe).
Un rus, flacăra rezistenței ortodoxe sub regimul comunist
Ivan Kulighin, născut pe 24 februarie 1885 la Eleţ (Orel). Este un călugăr format la mănăstirea Optina și duhovnic al mitropolitului de la Kiev. În noiembrie 1943, se refugiază în România, împreună cu mitropolitul Nicolae al Rostovului, căruia îi este duhovnic și cu care va sta la mănăstirea Cernica. Împreună cu publicistul Alexandru Teodorescu, alias Sandu Tudor, a înființat cercul "Rugul Aprins", care relua un concept dezvoltat în teologia mistică rusă a „rugăciunii inimii". Cercul avea în componența lui părinţii Benedict Ghiuş, Sofian Boghiu, Petroniu Tanase, Arsenie Papacioc, Adrian Fageţeanu, Felix Dubneac, intelectualii mireni Sandu Tudor, Alexandru Mironescu, Anton Dumitriu, Vasile Voiculescu, Paul Sterian, Constantin Joja, Barbu Slătineanu şi Gheorghe Dabija, care se cunoșteau dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial și se întâlneau regulat la mănăstirea Antim. În 1947, după instalarea guvernului comuniste, mişcarea duhovnicească "Rugul Aprins" intră în vizorul Securităţii. În 1948, Ivan Culighin este arestat de sovietici, anchetat și condamnat la 10 ani de muncă sillnică în Siberia, unde dispare fără urmă.
Romanțele din București, cu arome rusești
Alla Baianova — interpretă română, de origine rusă, născută pe 18 mai 1914, la Chișinău, Basarabia. S-a născut în familia interpretului de operă Nicolae Levițchi și a balerinei Evghenia Skorodinskaia, fiica generalului Aleksandr Skorodinskii. Din 1930 până în 1937 a cântat în mai multe restaurante din Chișinău, după care a activat la Teatrul Alhambra din București. A interpretat mai multe piese împreună cu Petr Leșenco. În 1936, a jucat un rol în filmul polonez „Dodek pleacă pe front". Între 1941-1941 a fost persecutată de Siguranța română. În anul 1976 a reușit pentru prima dată să ajungă în URSS. În anul 1989 și-a obținut cetățenia sovietică și a plecat la Moscova, unde a decedat pe 30 august 2011.
Cea mai populară interpretă din România
Marina Voica (Marina Nicolskaia) — interpretă română de origine rusă. S-a născut pe 3 septembrie 1936, în Ivanovo, URSS. S-a stabilit în România după ce s-a căsătorit cu medicul român, Viorel Teodorescu, cu care a făcut cunoștință în timpul studiilor la Moscova. A devenit cea mai populară voce a estradei românești a anilor 60.
Lirismul spiritului slav în poezie românească
Nichita Stănescu — unul din cei mai mari poeți români contemporani. S-a născut pe 31 martie 1933, la Ploiești, moștenind spiritul rusesc pe linia mamei, Tatiana Cereaciuchin, fiica fizicianului și generalul rus, Nikita Cereaciuchin, care s-a refugiat în România după revoluția bolșevică din 1917. De altfel, numele de Nichita îl va moșteni de la bunelul său.
Ruși-lipoveni, simbol al boxului românesc
Frații Cuțov, Simion și Calistrat, niște ruși-lipoveni născuți în Smârdanul Nou (Brăila), care au reușit să devină simbolul boxului românesc. Simion Cuțov a devenit primul boxer român care a reușit să cucerească medalii de aur europene la box. În perioada carierei sale a participat la 155 de meciuri, dintre care a pierdut doar 20. Calistrat este laureat cu bronz la Mexico 1968. Din 1981, a devenit antrenor a lui Daniel Dumitrescu, câștigătorul medaliei de argint la Olimpiada de la Seul din 1988.
Un rus care a reprezentat cu cinste România la Olimpiade
Ivan Patzainkin — un fost canoist român, rus-lipovean, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984 și triplu laureat cu argint, născut pe 26 noiembrie 1949, la Mila 23, Tulcea. A câștigat 22 de titluri la 11 ediții ale Campionatelor Mondiale: Copenhaga 1970, Belgrad 1971, 1975, 1978 și 1982, Tampere 1973 și 1983, Mexico 1974, Sofia 1977, Duisburg 1979 și Nottingham 1981. A cucerit 9 medalii de aur (C-1 1000 m: 1973, 1977; C-1 10000 m: 1978, C-2 500 m: 1979, C-2 1000 m: 1970, 1981, 1983; C-2 10000 m: 1982), 4 medalii de argint (C-1 1000 m: 1975, C-2 1000 m: 1971, C-2 10000 m: 1981, 1983) și 9 medalii de bronz (C-1 500 m: 1971, 1973, 1974; C-1 1000 m: 1974, 1978, 1979; C-1 10000 m: 1974, 1977, 1979). A câștigat o singură medalie de aur la C2-1000m la Campionatele Europene din 1969 de la Moscova, după această ediție Campionatele Europene fiind suspendate până în anul 1997.
Din 1976 a devenit antrenor, însă activitatea de antrenorat a început-o în anul 1985. În această calitate, a participat împreună cu elevii săi la 5 ediții ale Jocurilor Olimpice de Vară: Barcelona 1992, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004 și Beijing 2008. De-a lungul carierei de antrenor a cucerit peste 150 de medalii olimpice, mondiale și europene. În 2012, Ivan Patzaichin a fost transformat într-un erou de benzi desenate de Alex Talambă și George Drăgan, volumul „Mila 23” având un mare succes
