BUCUREŞTI, 29 sept — Sputnik. După cum dezvăluie reporterul Euronews, Hans von der Brelie, sute de mii de persoane care lucrează în Uniunea Europeană ca lucrători detaşaţi sunt nevoite să efectueze o mulţime de călătorii în și din țările lor și Europa de Vest, unde dețin slujbe adesea foarte prost plătite și nesigure.
Alexandru Spalatelu tocmai s-a întors în satul său din România. El povesteşte cum a fost angajat de un subcontractant care avea legături cu un om de afaceri sârb dubios. Românul a lucrat la o companie de construcții la aeroportul din Frankfurt. Alexandru a primit, în primele două luni de muncă, doar jumătate din salariul care îi fusese promis, iar apoi nu a mai primit nimic în următoarele șase luni.
„Ne ofereau o sumă mică de bani pentru a cumpăra mâncare. La început, erau 30, 40 sau 50 de euro pe săptămână pentru 5 colegi și pentru mine. Apoi ni s-a oferit doar 10 euro pe zi pentru noi şase. Lucram 14, 16 sau 20 de ore pe zi. Uneori începeam de la ora 7 dimineața și terminam în jurul orei 1 în dimineața următoare…. Trebuia să terminăm ceea ce începusem și mai era şi chestiunea banilor. Credeam că, dacă lucrăm mai mult, vom fi mai bine plătiți, dar nu s-a întâmplat aşa", explică Alexandru Spalatelu.
Laetitia Matarea-Turk, un reprezentant al UE care oferă consiliere pentru a ajuta lucrătorii detașați în Uniunea Europeană, a spus că românul și colegii săi au fost înşelaţi de angajatorul lor, care nu i-a plătit şi că românul şi colegii săi ar fi trebuit să primească 55.000 de euro pentru munca depusă până acum.
Aceasta a mai spus că, de cele mai multe ori, angajatorii nu plătesc salariul minim legal prevăzut în țara în care lucrează sau ignoră grila de salarizare, sau decid pur şi simplu să taie în mod arbitrar o parte din salariu. Matarea-Turk a adăugat că numărul subcontractanților implicați ar trebui limitat și controlat, întrucât prin aceştia se creează condiţiile pentru exploatarea lucrătorilor străini.
Departamentul Letitiei Matarea-Turk primeşte 6000 de plângeri anual din partea lucrătorilor detașați.
În ciuda experienței sale neplăcute, Alexandru Spalatelu, care a muncit în străinătate peste 20 de ani — în Iordania, Grecia și Germania —, se pregătește să plece în Italia.
„Interziceţi aceste companii-fantomă în Germania și peste tot. Acestea aduc oameni din străinătate și îi exploatează ca pe sclavi, fie că sunt bulgari, români sau de orice altă naționalitate. Autoritățile din țările în care operează aceste companii trebuie să controleze ceea ce fac", este mesajul lui Alexandru Spalatelu către Comisia Europeană.
În Italia, Alexandru va transporta materiale de construcție între Roma și Milano. Nu are un contract scris. Se bazează, din nou, pe o promisiune.
Un alt român, un tânăr de 22 de ani, s-a întors în România, la partenera și copilul său. Şi-a încercat norocul în Germania într-o mare companie care se ocupa cu livrările de colete, tot prin intermediul unui subcontractant. Ziua lui de lucru începea la ora patru dimineața și se termina la nouă seara. Acesta a spus că conducea furgonete care, judecând după plăcuţele de înmatriculare, erau româneşti, nu erau asigurate şi erau în stare proastă.
Alexandru își amintește de o experiență dureroasă avută atunci când a mers în Germania cu ajutorul unui intermediar, care l-a pus în contact cu un subcontractant italian, având sarcina de a demola cazarme militare vechi.
„Într-o singură cameră locuiam zece persoane. Doi dintre noi trebuiau să împartă un singur pat. Șapte dormeau în patul dublu", povesteşte tânărul.
Erich Mocanu, fost detectiv privat, se consideră a fi „îngerul păzitor" al românilor aflați în dificultate, care muncesc în UE, în special în Germania. El s-a întâlnit cu doi tineri români, Alexandru și Ciprian, care au fost exploataţi la muncă în Germania. Ciprian lucra 19 ore într-un abator din Bavaria, unde trebuia să adune intestinele animalelor moarte.
„Angajatorii necinstiţi pot evita plata impozitelor în Germania înregistrându-i pe lucrători pe o listă de angajați dintr-o companie fictivă. De exemplu, îi pot înregistra în România și le pot acorda salariul minim din România, nu pe cel existent în Germania", dezvăluie Erich Mocanu. Acesta spune că nu sunt plătite nici contribuţii sociale.
În timpul cât a lucrat în abatorul bavarez, mâinile lui Ciprian s-au infectat din cauza cadavrelor de animale, în ciuda faptului că purta mănuși. Nu avea niciun contract, nicio hârtie, nici asigurare, doar o cartelă de acces în fabrică, ce nu era pe numele lui.
„Este vina angajatorului german pentru că lucrează cu acești intermediari dubioși, care îi fac rost în mod ilegal de forţă de muncă. Toţi câştigă ceva în această poveste. Angajatorul primește partea lui, intermediarii, partea lor… Ne manipulează pe noi, muncitorii, astfel încât să poată primi un comision în detrimentul nostru. Nu este corect!", a declarat Ciprian Dehelean.
În ciuda acestui fapt, în lipsa altor perspective în țara sa, Ciprian este hotărât să se întoarcă să muncească pe șantierele din Franța sau în livezile din Italia, scrie Euronews.
