CHIȘINĂU, 14 sept — Sputnik. Sunt puţini cei care cunosc faptul că anul bisericesc nu începe la aceeaşi dată cu anul civil. Trebuie ştiut că anul bisericesc, spre deosebire de cel civil, este prăznuit la 1/14 septembrie.
Începutul anului bisericesc, sau Indictionul, a fost împrumutat de la evrei, care marca începutul anului civil. Indictionul era cunoscut şi la romani, care, la fel, începea la 1/14 septembrie.
Mai există un motiv pentru care această zi a fost rânduită ca zi a începutului de an bisericesc. Potrivit Tradiției, în această zi Mântuitorul Iisus Hristos a început să predice în public. El a intrat în sinagogă și a citit cuvintele prorocului Isaia, care profeţeau despre Persoana Sa dumnezeiască.
Potrivit Mineiului pentru Septembrie, pe lângă prăznuirea sfinţilor din această zi, se pomenește şi momentul începutul noului an bisericesc: „Sosit-a intrarea anului, care ne cheamă să cinstim pe cei ce o luminează pe ea", şi cere de la Hristos: „…Doamne, binecuvântează lucrurile mâinilor Tale şi ne învredniceşte pe noi, cu folos a trece crugul anului".
Viața Sfântului Simeon Stâlpnicul
Tot în această zi, Biserica face pomenirea Sfântului Simeon Stâlpnicul. El s-a născut din părinți țărani, în satul Sis, din Asia Mica. A părăsit casa părintească la vârsta de optsprezece ani și s-a călugărit la mănăstirea Eusebona. Sfântul Simeon Stâlpnicul s-a făcut începătorul unei practici necunoscute pană atunci, aceea de a se ruga zi și noapte de la înăltimea unui stâlp. Vreme de 37 de ani s-a nevoit în vârful unui stâlp de 16 metri lângă orașul sirian Alep.
Stâlpnicii sunt o categorie aparte de călugări asceți. Aceștia trăiau într-o maximă izolare, în vârful unui stâlp de lemn sau piatră, într-un spațiu foarte strâmt și fără acoperiș, și nu putea sta decât în picioare sau în genunchi. Aceasta forma de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea.
Mănăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul — scurt istoric
Mănăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul este un ansamblu monahal, care datează din secolul al V-lea, astăzi ruinată, din localitatea Qalat Samaan, 40 de kilometri mai la nord de orașul Alep, Siria.
Aceasta a fost construita pe vârful unui deal, la o altitudine de 800 de metri, loc pe care se afla coloana de piatră a sfântului. Prin apropiere trecea drumul roman ce lega Antiohia de Alep.
Oamenii ce viețuiau aici, după propovăduirea creștină, duceau o viață foarte bine dezvoltată, însă aceasta a ținut doar până la cucerirea arabă din secolul al VII-lea.
Până astăzi, au fost descoperite peste o sută de mănăstiri, sihăstrii și biserici, în teritoriul dintre Alep, Antiohia si Hama.
Și astăzi se mai poate vedea stâlpul de piatră al Sfâtului Simeon, cu toate că din ce era odinioară nu a mai rămas decât o bucata de piatra înaltă de doi metri.
